Philip Roth pune capat carierei de scriitor
https://www.ziarulmetropolis.ro/philip-roth-pune-capat-carierei-de-scriitor/

Prolificul scriitor american Philip Roth, ale cărui volume explorează viaţa modernă a evreilor americani, a declarat pentru o publicaţie franceză că nu mai vrea să scrie cărţi, pentru că şi-a pierdut pasiunea pentru acest lucru.   Autor al unor volume precum „Pastorala americană”, pentru care a primit premiul Pulitzer, a făcut acest anunţ luna trecută, […]

Un articol de Andrada Văsii|10 noiembrie 2012

Prolificul scriitor american Philip Roth, ale cărui volume explorează viaţa modernă a evreilor americani, a declarat pentru o publicaţie franceză că nu mai vrea să scrie cărţi, pentru că şi-a pierdut pasiunea pentru acest lucru.

 

Autor al unor volume precum „Pastorala americană”, pentru care a primit premiul Pulitzer, a făcut acest anunţ luna trecută, într-un interviu pentru revista franceză Les Inrocks.

Vineri, editorul său, Houghton Mifflin, a confirmat decizia. „Mi-a spus că este adevărat”, a declarat Lori Glazer, director executiv al editurii care îi publică romanele lui Roth.

Scriitorul în vârstă de 79 de ani, unul dintre cei mai apreciaţi autori din lume, al cărui nume a fost frecvent vehiculat printre propunerile la premiul Nobel pentru literatură, a spus că nu a mai scris nimic de trei ani.

„«Nemesis» va fi ultima mea carte”, a spus scriitorul pentru Les Inrocks, referindu-se la nuvela publicată în 2010.

Roth a mai declarat că întotdeauna i-a fost dificil să scrie şi că nu mai vrea să aibă de a face „cu cititul, scrisul sau vorbitul despre cărţi”.

El a mai spus că a recitit volumele sale preferate, de autori precum Ernest Hemingway, I. S. Turgheniev, Feodor Dostoievski, şi apoi a recitit cărţile sale.

„Voiam să văd dacă mi-am pierdut timpul scriind”, a explicat el. „După aceea, am decis să nu mai scriu”, a mai spus el.

„Mi-am dedicat viaţa romanului: am studiat, am predat, am scris, am citit – excluzând aproape orice alt lucru (din viaţă, n.r.). E destul. Nu mai simt acest fanatism de a scrie pe care l-am experimentat toată viaţa. Ideea de a încerca să scriu din nou este imposibilă”, a adăugat Roth.

Ultimele cărţi ale lui Roth – „Everyman”, „Indignation”, „The Humbling” şi „Nemesis” – au fost lucrări scurte, adesea concentrate pe temele îmbătrânirii, declinului fizic, depresiei şi morţii.

Roth a mai spus că şi-a petrecut ultimii ani din viaţă pregătind materiale pentru biograful său, Blake Bailey. El a spus că, dacă ar fi după el, nu ar exista o biografie a sa, dar cum este sigur că se vor găsi oameni care să scrie despre el, vrea să se asigure că biografia va fi corectă.

Roth a mai spus că le-a cerut executorilor săi literari şi agentului său să îi distrugă arhiva personală după decesul lui. „Nu vreau ca documentele mele personale să fie împrăştiate peste tot”, a explicat el.

Opera narativă a lui Philip Roth aparţine marii tradiţii literare americane, urmând linia trasată de Dos Passos, Scott Fitzgerald, Hemingway, Faulkner, Bellow şi Malamud. El este considerat scriitorul cel mai reprezentantiv din ceea ce se numeşte Şcoala Evreiască din literatura americană.

Născut în oraşul Newark, din statul american New Jersey, în anul 1933, Philip Roth a debutat la vârsta de 26 de ani cu romanul „Goodbye, Columbus”. Printre operele sale se numără romanul „Pastorala americană” / American Pastoral” din 1997, pentru care scriitorul american a fost recompensat cu premiul Pulitzer. În 1969, Philip Roth a lansat controversatul roman „Complexul lui Portnoy/ Portnoy’s Complaint”, graţie căruia a devenit celebru pe plan mondial, printr-o descriere aproape grafică a sexualităţii personajelor sale.

Romanul său „Pata umană/ The Human Stain”, din 2000, a fost adaptat pentru marele ecran şi i-a avut în distribuţie pe Anthony Hopkins şi Nicole Kidman.

În 1998 i-a fost decernată, la Casa Albă, Medalia Naţională pentru Arte/ National Medal of Arts, iar în 2002, Medalia de Aur pentru Ficţiune/ Gold Medal in Fiction, cea mai înaltă distincţie a Academiei Americane, decernată anterior unor autori precum John Dos Passos, William Faulkner şi Saul Bellow. A câştigat National Book Award, de două ori, precum şi PEN/Faulkner Award şi National Book Critics Circle Award. În 2005, volumul său „Complotul împotriva Americii” a primit premiul Societăţii Istoricilor Americani şi a fost declarat cel mai bun roman al anului de New York Times Book Review, San Francisco Chronicle, Boston Globe, Chicago Sun-Times, Los Angeles Times Book Review, Washington Post Book World, Time, Newsweek.

În Marea Britanie, „Complotul împotriva Americii” a fost distins cu W.H. Smith Award pentru cea mai buna carte a anului, ocazie cu care Roth a devenit primul scriitor din istoria de 49 de ani a acestui premiu care îl câştigă pentru a doua oară. Philip Roth este, de asemenea, cel de-al treilea scriitor american în viaţă a cărui operă va fi publicată într-o ediţie completă şi definitivă de Library of America. Ultimul dintre cele opt volume este prevăzut să apară în 2013.

Printre cele mai cunoscute volume scrise de Philip Roth se numără: „Viaţa mea de bărbat”, „Umilirea”, „Fantoma iese din scenă”, „Pastorala americană”, „Indignare”, „Operaţiunea Shylock”, „Povestea lui Orisicine”, „Sânul”, „Complotul împotriva Americii”, „Animal pe moarte”, „Complexul lui Portnoy”, „M-am măritat cu un comunist”, „Pata umană”.

 

 

Sursa: Mediafax

30
/10
/14

Vineri, 31 octombrie, de la ora 19.00, Librăria Humanitas de la Cişmigiu îi invită pe iubitorii de literatură la lansarea celui mai nou roman al Hertei Müller, “Astăzi mai bine nu m-aş fi întâlnit cu mine însămi”. De asemenea, Ada Milea va susţine un minirecital cu piesele favorite ale Hertei Müller, iar Corina Bernic va prezenta un colaj de filme cu şi despre Herta Müller

30
/10
/14

La Librăria Humanitas de la Cișmigiu au avut loc două lansări de carte ale autorului Vlad Zografi: „Infinitul dinăuntru” și „Toate mințile tale”. Volumele au apărut la Editura Humanitas.

30
/10
/14

Câteva din cele mai apreciate lungmetraje de animație recente, o retrospectivă a unui animator celebru, scurtmetraje și o conferință despre animație și propagandă sunt câteva din atracțiile celei de-a patra ediții a Festivalului Anim’est Chișinău, care are loc de joi până duminică la Cinema Odeon și Re:Animation Hub – Tipografia 5.

30
/10
/14

Duminică, 14 decembrie, Ateneul Român va găzdui cele două concerte de Crăciun ale Corului Național de Cameră Madrigal - Marin Constantin. Dirijate de Anna Ungureanu, cele două evenimente (ora 17:30 și ora 20:00) aduc în fața publicului bucureștean tradiționalele colinde de Crăciun pe care Madrigalul le interpretează de 51 de ani.

29
/10
/14

Sâmbătă, 29 noiembrie, în cadrul seriei de concerte bilunare Jazzaj la ARCUB, va avea loc concertul „In Memoriam Johnny Răducanu“, susținut de Nicolas Simion Trio feat. Kruno Levačić și Sorin Romanescu. Evenimentul se desfășoară la Sala ARCUB din Str. Batiște nr. 14, de la ora 20:00.

29
/10
/14

Marţi, 4 noiembrie, ora 19:00, A1 găzduieşte ultimul eveniment din seria CIMRO DAYS 2014, FRESCOMANIA - un proiect inedit prin care Centrul de Informare Muzicală din România al Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti a provocat tineri şi foarte tineri compozitori să creeze variaţiuni contemporane pe o temă de Girolamo Frescobaldi (sec. XVII).

29
/10
/14

Începutul lunii noiembrie aduce pe scena Teatrului pentru Copii și Tineret „Gong” din Sibiu două dintre cele mai îndrăgite povești ale copilăriei: „Cipollino” după Gianni Rodari și „Sarea-n bucate” după Petre Ispirescu.

29
/10
/14

Numeralul de identificare ne dă, de multe ori, bătăi de cap. Lucrurile sunt mai complicate deoarece, în timp, folosirea lui în limbajul vorbit a suferit câteva modificări care au fost, până la urmă, acceptate ca norme gramaticale.

29
/10
/14

După ce a debutat ca lider în box office-ul american, Furia: Eroi anonimi conduce detaşat şi clasamentul încasărilor din România, unde a generat venituri de 557.000 RON, fiind vizionat în weekendul de lansare de aproximativ 30.000 de spectatori.

29
/10
/14

CRONICĂ DE FILM. „Maidan”, cel mai nou film de non-ficțiune al regizorului ucrainean Serghei Loznița, despre recentele revolte istorice de la Kiev, este o operă puternică, solicitantă, extrem de fin lucrată la nivelul imaginii și, mai ales, al sunetului.