Phoenix 50 de ani: 5 decembrie, la Ateneul Român
https://www.ziarulmetropolis.ro/phoenix-50-de-ani-5-decembrie-la-ateneul-roman/

Există o singură formaţie în lume care a împlinit 50 de ani de carieră, în afară de Rolling Stones. Este din România, se numeşte Phoenix şi, cu toţii, avem onoarea de a fi contemporani cu ea.  Pe 5 decembrie, legendara trupăPhoenix săbătoreşe cinci decenii de existenţă într-un spectacol magistral la Ateneul Român. Înfiinţată în 1962 […]

Un articol de Andrada Văsii|4 decembrie 2012

Există o singură formaţie în lume care a împlinit 50 de ani de carieră, în afară de Rolling Stones. Este din România, se numeşte Phoenix şi, cu toţii, avem onoarea de a fi contemporani cu ea. 

Pe 5 decembrie, legendara trupăPhoenix săbătoreşe cinci decenii de existenţă într-un spectacol magistral la Ateneul Român. Înfiinţată în 1962 sub titulatura “Sfinţii”, Phoenix a hrănit spiritual generaţii de români şi a lansat mari muzicieni şi piese nemuritoare. Antena 3 şi Asociaţia Mişcarea de Rezistenţă vă oferă un spectacol-legendă care se va desfăşura sub auspiciile Ateneului Român, simbol al culturii naţionale. Evenimentul este recomandat de Rock FM.

Biletele s-au pus în vânzare prin Eventim: Germanos, Orange, Vodafone, Domo, Librăriile Humanitas şi Cărtureşti şi online pe www.eventim.ro.

Pentru Phoenix, libertatea de a fi şi de a se exprima a fost de ordin primordial, lucru care s-a adeverit în decursul deceniilor. Din acest motiv, Phoenix este poate singura formaţie românească îndreptăţită să-şi adjudece statutul de legendă rock. Deschizători de drumuri în muzica adresată publicului larg din România celei de-a doua jumatăţi a secolului XX, membrii formaţiei au abordat numeroase subgenuri ale rockului.

În anii 1970, efectele schimbărilor politice din ţară asupra vieţii culturale au dus la destrămarea multor formaţii de gen. Phoenix a fost deasupra vremurilor prin una dintre cele mai neaşteptate evoluţii, dând naştere subgenului rock numit
etno-rock, inspirat din folclorul românesc atutentic.

Documentându-se profund în domeniul datinilor şi obiceiurilor folclorului pre-creştin, au realizat astfel o sinteză între muzica arhaică şi mijoloacele moderne de expresie. Phoenix acoperă în regim de continuitate o plajă de public de patru generaţii. De-a lungul timpului, fanii au perceput, în egală măsură, muzicalitatea şi mesajul spiritual cu aspect protestatar transmis, identificându-se permanent cu simbolul Phoenix.

 

 

Sursa: Jurnalul National

11
/11
/13

Regizorul Andrei Gruzsniczki și actorii Ofelia Popii, Sorin Leoveanu și Florin Piersic Jr. vor lua parte la proiecția în premieră mondială a filmului „Quod Erat Demonstrandum” azi, la Festivalul Internațional de Film de la Roma (8 – 17 noiembrie).

11
/11
/13

Cea mai nouă producție a companiei independente de teatru și film Create.Act.Enjoy, din Cluj-Napoca, este un spectacol de teatru-dans, creat pentru spații alternative. ,,Lost in Transition” pornește de la ideea că societatea de astăzi se află într-un moment de răscruce: între comoditate și acțiune, între stagnare și reacție, între rutină și inovație.

11
/11
/13

Marți, 12 noiembrie, de la ora 19.00, la Institutul Francez, Sala Elvire Popesco, are loc lansarea albumului Sonoro Conac, care cuprinde lucrările fotografului Șerban Mestecăneanu și texte scrise de Luiza Zamora, cu un concept grafic semnat de Corina Duma.

11
/11
/13

CRONICĂ DE CONCERT „Un artist îşi asumă riscuri”, aşa s-ar putea sintetiza ceea ce pianista Valentina Lisitsa a împărtăşit cu jurnaliştii şi publicul bucureştean pe parcursul zilei de 5 noiembrie 2013, la Ateneul Român.

11
/11
/13

Timp de trei zile, între 14 și 16 noiembrie, la Sala Union („Paul Călinescu”) a Cinematecii Române, vor putea fi vizionate cele mai interesante și expresive scurtmetraje și mediu metraje ale studenților și absolvenților școlilor de film din București (promoțiile 2012, 2013).

11
/11
/13

CRONICĂ DE FILM Inspirat din nuvela cu acelaşi titlu a lui Mircea Eliade şi promovat ca primul horror românesc, „Domnişoara Christina”, în regia lui Alexandru Maftei, este un film de o platitudine regretabilă, care nu doar că nu produce fiorii scontaţi, dar frizează uneori şi ridicolul.