Platforma Muzeul Abandonului este activă
https://www.ziarulmetropolis.ro/platforma-muzeul-abandonului-este-activa/

De astăzi, platforma www.muzeulabandonului.ro este activă. Se deschide, astfel, aleea către Muzeul Abandonului. Muzeu-forum digital şi participativ. În această etapă a proiectului veţi putea explora exteriorul clădirii muzeului şi câteva dintre facilităţile proiectului. Interiorul şi expoziţiile muzeului vor fi disponibile în curând, alături de zeci de poveşti despre abandon, speranţă, contorsionări şi reveniri spectaculoase ale sufletului.

Un articol de Liliana Matei|26 octombrie 2021

Muzeul Abandonului este un muzeu interactiv virtual realizat printr-un proces mixt de documentare a unor mărturii și arhivarea digital-tridimensională a unui imobil –  Centrul de plasament pentru minori cu handicap din Sighetul Marmației. Este un nor de puncte ce arhivează într-un spațiu virtual istoria recentă a unui loc și fenomen mai puțin cunoscute publicului larg.” – Ciprian Făcăeru  – coordonator al aplicației imersive ce stă la baza muzeului digital.

 

În această etapă, pe www.muzeulabandonului.ro se poate explora exteriorul clădirii, care prin scanare digitală a devenit căminul acestui proiect de recuperare memorială și istorică a unui loc simbolic pentru întreg fenomenul abandonului în România. Căminul-spital pentru minori irecuperabili de la Sighetul Marmației a fost înființat în 1973. Clădirea a fost proiectată special pentru a găzdui și îngriji 200 de copii considerați de statul român irecuperabili. Timp de 30 de ani de funcționare, 738 de copii au trăit închiși în această clădire. 279 din ei au murit aici. Dintre supraviețuitori, puțini pot depune mărturie, dar câțiva sunt parte din proiectul nostru și deja mărturiile lor sunt disponibile pe platformele asociate muzeului (paginile de Facebook și Instagram  – Muzeul Abandonului).

 

Muzeul va găzdui în curând două expoziții. Prima este intitulată Sighet. Cămin-spital – și își propune să ofere vizitatorului o experiență imersivă în existența sutelor de copii care și-au trăit viața izolați între zidurile Căminului Spital pentru Irecuperabili de la Sighet. O a doua, Mărturii 21, va fi o expunere de testimoniale video despre abandon, în multiplele lui forme și formule existente în mentalul și emoționalul societății în care trăim.

 

Muzeul Abandonului m-a scos din zona de confort. Până acum am scris muzică pentru alte stări și subiecte – de la bucurie la luptă sau meditație. Suferința copiilor de la Sighet a fost însă atât de mare, încât am realizat că orice notă nelalocul ei te aruncă afară din poveste. De abia când am văzut primele imagini ale clădirii de la Sighet am reușit să intru total în proiect.” – Zoli TOTH  – creator al scenografiei sonore a Muzeului Abandonului.

 

Muzeul Abandonului este un proiect unic în spațiul românesc, ce vizează maparea culturii abandonului în România și dorește să ofere spațiu de exprimare unei comunități ample, a cărei traumă colectivă nu a fost niciodată cu adevărat recunoscută și discutată public – cea a sutelor de mii de copii abandonați atât în anii comunismului, cât și în istoria recentă a țării noastre.

 

*

Muzeul Abandonului. Muzeuforum digital și participativ și Mărturii 21 sunt co-finanțate de AFCN – Administrația Fondului Cultural National și de Primăria Capitalei prin ARCUB în cadrul Programului București – Oraș deschis 2021.

 

Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.

 

Proiectul a fost co-finanțat de Primăria Capitalei prin ARCUB în cadrul Programului București – Oraș deschis 2021. Pentru informații detaliate despre programul de finanțare al Primăriei Municipiului București prin ARCUB, puteți accesa www.arcub.ro

 

Partenerii proiectului: Corul Național de Cameră „Madrigal – Marin Constantin”, Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Copil, Fundația Hope and Homes for Children România, Fundația SERA România, Opera Comică pentru Copii, Primăria Municipiului Sighetu-Marmației, Quartz Records, Rețeaua Națională a Muzeelor din România.

 

Parteneri media: Euromedia, Gala Societății Civile, IQads, platforma iQool, Scena 9, Spotmedia, Zile și nopți.

16
/11
/20

O expoziție de grup atipică, The Domino Effect (21 noiembrie 2020 – 6 februarie 2021) aduce în spațiul galeriei Gaep 13 lucrări selectate exclusiv de artiști, printr-o reacție în lanț: de la Răzvan Anton și până la Ignacio Uriarte, fiecare artist al galeriei a ales o lucrare de la următorul artist în ordine alfabetică.

13
/11
/20

Fabrica de Pensule alături de Spațiul de Artă Contemporană MAGMA deschid primul moment din setul de expoziții dedicate sectorului emergent al scenei de arte vizuale din România, parte a proiectului "Future Perfect / Viitor Anterior", în data de 13 noiembrie 2020, printr-un tur ghidat online care se va desfășura pe pagina de Facebook a Fabricii de Pensule.

12
/11
/20

La Muzeul Național al Țăranului Român,  sâmbătă, 14 noiembrie 2020, publicul este așteptat la evenimentul intitulat Noaptea Europeană a Muzeelor. Cu această ocazie se pot vizita trei expoziții temporare. Organizatorii au pregătit, de asemenea, o proiecție în aer liber. Anul acesta, expoziția permanentă va fi închisă, deoarece clădirea monument istoric din Șoseaua Kiseleff nu a […]

02
/11
/20

Asociația Culturală Control N lansează ACSINTE.100, parte a programului educațional cu același titlu, un album virtual cu fotografii de Costică Acsinte însoțite de clipuri audio și video ce invită publicul tânăr în România anilor 1920 - 1960.

28
/10
/20

Astăzi, 28 octombrie, de ziua de naștere a pictoriței basarabene Valentina Rusu Ciobanu (100 de ani), Asociația pentru cultură și arte ARBOR lansează în premieră producțiile multimedia #100VRC Valentina Rusu Ciobanu: viața și opera și VRC Atelier ’85, atelierul artistei din anul 1985, reconstituit în realitate virtuală.

27
/10
/20

Arta urbană este în jurul nostru, de cele mai multe ori este necesar doar să ne ridicăm privirea şi vom observa diferite forme de artă. Observăm de la stencils, la stickere, la graffiti şi instalaţii stradale, cât şi una dintre cele mai perisabile forme de artă urbană, cea realizată în cretă. Un articol de Mihaela Ion.