Poezia italiană și cultura românească, la Librăria Humanitas
https://www.ziarulmetropolis.ro/poezia-italiana-si-cultura-romaneasca-la-libraria-humanitas/

Miercuri, 17 decembrie, la Librăria Humanitas Kretzulescu, s-a desfăşurat cea de-a 30 seară italiană, care l-a avut în vizor pe poetul Giorgio Caproni.

Un articol de Judy Florescu|19 decembrie 2014

Dintre personalitățile au împărtășit infotmații importante despre cultura italiană au fost: Ezio Peraro, directorul  Institutul Italian de Cultură din Bucureşti, Aurora Firţa, traducător și profesor universitar, Denisa Comănescu, directorul Humanitas Fiction şi Răzvan Voncu, profesor univerisitar și istoric literar.

DSC01081p

Ezio Peraro, directorul Centrului Cultural Italian București

Ezio Peraro: „Eu sunt foarte recunoscător de fiecare dată când cineva face ceva pentru cultura italiană, mai ales pentru poezie. Nu e ușor să aduci un public împreună care să fie interesat de poezia italiană. Nu întotdeauna ușor să aduni un public care să fie interesat de cultura italiană în general. Eu, când îmi progamez evenimentele culturale, mă gândesc mai întâi cui vă adresez, cărui tip de public, cu care public pot comunica. Voi sunteți deja o comunitate de intelectuali și îi faceți onoare culturii noastre. Sunt chiar un pic invidios pentru că voi reușiți să faceți ceea ce eu nu reușesc.”

Aurora Firța: „Pentru o mai bună înțelegere a poeziei lui Caproni, poate că este util să menționăm câteva repere biografice. Îndrumat de părinți, începe să se pregătească pentru o carieră muzicală, studiind compoziție și vioara. La prima lui apariție importantă pe scenă, se întâmpla la Genova în a anul 1930, emoția pe care o simte este atât de puternică încât își dă seama că este oarecum incompatibilă cu firea sa. Ajunge acasă, distuge vioara și din acel moment se dedică poeziei.”

Denisa Comănescu:  „În poezia lui Caproni este prezentă încontinuu umbra ca o peșteră platoniciană, umbra ființelor pierdute.  Oamenii nu sunt niciodată reali. Ei funcționează în poezia lui ca niște umbre.  Ritmul, așezarea în pagină, semnele de punctuație, nu-și relevă funcționalitatea în expresivitatea textului. În poemele din a doua parte a vieții, toate parantezele, cuvintele monosilabice, toate pauzele care sunt tăceri funcționează la expresivitatea textului. Poemele respective pot fi mai greu citite. Poemele trebuie vizualizate.”

Răzvan Voncu: „Ca profesor și istoric în literatura română, am dat masiv peste Italia. Când am lucrat la Evul Mediu am dat peste legătura cu cultura italiană , care a fost foarte interesantă, cu atât mai mult cu cât ea a străbătut bariera confesională, care, pentru alte culturi din Estul Europei, a fost un adevărat zid. La noi nu a fost așa, de aceea au pătruns dinspre Italia înspre România influențe artistice și chiar literare substanțiale. Singurul geniu pe care îl avea critica românească este de formație italiană, Eugen Călinescu.”

foto-video: Judy Florescu

27
/10
/16

La zece ani de la debutul editorial cu romanul Băiuțeii, scris împreună cu Filip Florian, și la șapte ani de la publicarea primului său roman, Şi Hams Şi Regretel, Matei Florian revine cu o nouă carte, îndelung așteptată de cititorii săi, Cexina Catapuxina, cea mai recentă apariție din colecția „Ego. Proză” a Editurii Polirom.

26
/10
/16

Cea de-a patra ediţie a Festivalul Internaţional de Literatură şi Traducere Iaşi, care a debutat astăzi, 26 octombrie, aduce în faţa publicului, până pe 30 octombrie, profesionişti din domeniul cărţii, atât din ţară cât şi din străinătate. În cele cinci zile de FILIT, la Iaşi vor fi prezenţi scriitori, traducători, editori, organizatori de festival, critici literari, librari, distribuitori de carte, manageri şi jurnalişti culturali.

26
/10
/16

Premiul Femina a fost decernat marți scriitorului francez Marcus Malte pentru romanul „Le garçon”, care face o incursiune la începutul secolului XX prin ochii unui băiat care nu are nume, a anunțat la Paris juriul acestui prestigios premiu literar alcătuit exclusiv din femei. Femina deschide sezonul anual al premiilor literare în Franța, dintre care cel mai prestigios, premiul Goncourt, va fi anunțat la 3 noiembrie.

26
/10
/16

Scriitorul american Paul Beatty a fost desemnat marți seară câștigătorul prestigiosului premiu literar Man Booker, pentru romanul său The Sellout, devenind astfel primul american care primește această înaltă distincție. Câștigătorul Man Booker este recompensat cu 50.000 de lire sterline (61.000 de dolari).

25
/10
/16

Joi, 27 octombrie 2016, de la ora 19.00, iubitorii de carte sunt invitați la Librăria Humanitas de la Cişmigiu la o întâlnire-eveniment cu Ludmila Ulitkaia, una din cele mai importante voci ale literaturii contemporane, prilejuită de lansarea romanului ”Imago”, recent apărut în colecţia „Raftul Denisei“ la Editura Humanitas Fiction, în traducerea Gabrielei Russo.

25
/10
/16

Autorul „Cuvintelor potrivite” se naște sub semnul zodiacal al Gemenilor, în 21 mai 1880, la București, ca rod al conviețuirii nelegitime dintre tatăl român, Nicolae Theodorescu, funcționar de bancă și Rozalia Arghesi, de origine germană, venită din Ardeal, menajeră, în casa Theodorescu.

24
/10
/16

Iubitorii de carte sunt așteptați începând de miercuri, între 26 și 30 octombrie (de la orele 10.00 la 22.00), la ediția de toamnă a Kilipirim, cel mai important târg de carte cu discount din România. Evenimentul, la care intrarea va fi liberă, va avea loc la etajul al doilea al Unirea Shopping Center, Aripa Călăraşi.

23
/10
/16

Joi, 27 octombrie, de la ora 16.00, la Cărturești Verona, va avea loc lansarea volumului „Commedia dell’ arte. O istorie a spectacolului în imagini”, coordonată de David Esrig, care apare în România în premieră absolută, după 30 de ani de când a fost publicată în Germania unde a avut un succes extraordinar și a intrat în toate bibliografiile de la facultățile de artă.

22
/10
/16

Ediția de toamnă a târgului Kilipirim se va desfășura în perioada 26-30 octombrie, zilnic, între orele 10.00 şi 22.00, la Unirea Shopping Center, etajul 2, Aripa Călăraşi, oferind reduceri substanțiale la standul fiecărei edituri. Intrarea este liberă.

20
/10
/16

Potrivit oamenilor de ştiinţă de la Universitatea Yale, persoanele care citesc mai mult de 3 ore şi jumătate pe săptămână au un risc mult mai redus de a muri prematur. În plus, există numeroase beneficii ale cititului, printre care stoparea declinului cognitiv și creșterea gradului de inteligenţă.

14
/10
/16

Premiul Nobel pentru Literatură ar trebui să deschidă o discuție îndelung ocolită: are literatura granițe - de ce ar avea? Judecând după furia cu care românii au și de această dată păreri, ai spune că trăim în mijlocul celui mai citit popor european. Să ne relaxăm: nu e chiar așa, ba chiar dimpotrivă.

14
/10
/16

De 43 de ani, Petru Popescu trăieşte şi scrie în Los Angeles. Este romancier, scenarist şi realizator de filme americane. A ales să emigreze în Statele Unite ale Americii în 1974 şi asta după o carieră de success în Romania, multe dintre romanele sale făcând vâlvă la acea vreme. „Prins”, „Dulce ca mierea e glonţul patriei”, „Să creşti într-un an cât alţii într-o zi”, „Sfârşitul bahic”, romane apărute în Anglia şi Suedia, apoi „Copiii Domnului”, toate fiind publicate pâna la plecarea sa din România.

13
/10
/16

Editura Nemira publică în colecția Yorick volumul Commedia dell’ arte. O istorie a spectacolului în imagini, concepută și coordonată de David Esrig. Cartea apare în România în premieră absolută, după 30 de ani de când a fost publicată în Germania unde a avut un succes extraordinar și a intrat în toate bibliografiile de la facultățile de artă.

13
/10
/16

Scriitorul Mircea Cărtărescu scrie pe pagina sa de Facebook că Bob Dylan nu ar fi avut nevoie de acest Nobel pentru Literatură, pentru că, deşi el însuşi l-a tradus în limba româna şi nu contestă faptul că este un poet şi un geniu muzical, crede că acest premiu major pentru literatură ar fi trebuit să fie acordat unui “scriitor adevărat”