Portretul unei familii turcesti – O poveste din Istanbulul de altădată
https://www.ziarulmetropolis.ro/portretul-unei-familii-turcesti-o-poveste-din-istanbulul-de-altadata/

„Una dintre cărţile de memorialistică cele mai remarcabile şi mai frumoase din epoca modernă”, astfel cataloga Caroline Moorehead, biograf celebru şi jurnalist, Portretul unei familii turcesti. O poveste din Istanbului de altădată. Cartea scrisă de Irfan Orga a apărut în colecţia „Eseuri&Confesiuni” a Editurii Polirom.

Un articol de Petre Ivan|6 februarie 2014

„Una dintre cărţile de memorialistică cele mai remarcabile şi mai frumoase din epoca modernă”, astfel cataloga Caroline Moorehead, biograf celebru şi jurnalist, Portretul unei familii turcesti – O poveste din Istanbului de altădată. Cartea scrisă de Irfan Orga a apărut în colecţia „Eseuri&Confesiuni” a Editurii Polirom.

Portretul unei familii turceşti (traducerea, semnată de Marius-Adrian Hazaparu) e povestea unor lacrimi şi a unor despărţiri, o poveste fermecătoare despre viaţa de zi cu zi din vechiul Istanbul şi despre supravieţuirea familiei lui Irfan Orga.

În 1914, Irfan Orga era un băieţel de şase ani fericit. Locuia împreună cu părinţii şi bunica lui într-o casă mare, plină de servitori, care păstra parfumul Istanbulului fin de siècle. Tatăl său avea o prosperă afacere cu covoare, mama avea grijă de copii, iar bunica îi amuza pe toţi cu excentricităţile sale.

Totul s-a schimbat însă cînd Turcia a intrat în război. Tatăl a fost obligat să se înroleze în armată şi a murit pe front, iar familia odinioară înstărită a început să se confrunte cu lipsurile şi dezastrul financiar.

În paralel cu istoria mică a familiei, Irfan Orga conturează în cartea sa istoria mare a Turciei, cu dezintegrarea imperiului şi instaurarea republicii.

În 1942, Irfan Orga a ajuns în Marea Britanie, unde a scris această poveste fermecătoare. Iar opt ani mai tîrziu, New York Herald Tribune titra despre Portretul unei familii turceşti: „Una dintre cărţile memorabile ale anului!”.

Portretul unei familii turcesti

Coperta cărţii Portretul unei familii turcesti, de Irfan Orga

Irfan Orga (1908-1970) s-a născut într-o fami¬lie turcă înstărită, care însă a fost ruinată de Primul Război Mondial. A intrat în Forţele Aeriene Turce, dar a fost silit să emigreze din cauza unei legi care le interzicea membrilor armatei să se căsă¬torească cu cetăţene străine.

Stabilit în Anglia, şi-a cîştigat o anumită celebritate literară după publicarea Portretului unei familii turceşti şi a unui al doilea volum, The Caravan Moves On, în anii ’50.

În pregătire, în colecţia „Eseuri&Confesiuni”:

Edmund de Waal, Iepurele cu ochi de chihlimbar

Niall Ferguson, Civilizaţia. Vestul şi Restul (ediţia a II-a)

Alina Mungiu-Pippidi, De ce nu iau românii premiul Nobel

Robert Guillain, Gheişele

Foto cu Portretul unei familii turcesti – Polirom

09
/03
/23

Mai mult de un deceniu, scriitorul american David Fideler, originar din Michigan și stabilit la Sarajevo, și-a însoțit cafeaua de dimineață cu lectura câte unei epistole de-a lui Seneca (cca. 4 î.Hr. - 65 d.Hr.), „cel mai convingător și mai elegant dintre scriitorii stoici”, „conștiința Imperiului Roman”. Astfel a apărut volumul „Mic dejun cu Seneca” (Editura Trei).

01
/03
/23

Compania de Librării București (CLB), cel mai longeviv lanț de librării din România, și Headsome Communication lansează astăzi, 1 martie 2023, cea de-a treia ediție a SuperPovești din București, un proiect îndrăgit care își propune să readucă în actualitate legendele și poveștile despre oraș cu ajutorul noii generații de cititori.

23
/02
/23

Sâmbătă, 25 februarie 2023, de la ora 12.00, Institutul Cultural Român organizează, prin Centrul Național al Cărții, un eveniment online dedicat traducătorilor de limba română din întreaga lume.

20
/02
/23

Amantele regilor au fost, uneori, respinse sau denigrate de societate, alteori tolerate sau chiar admirate pentru frumusețea lor sau pentru influența pe care o exercitau asupra suveranilor. Mai aproape de zilele noastre, amantele președinților erau ținute în secret sau negociate cu presa, în încercarea de a proteja imaginea șefilor de stat, văzuți ca lideri morali și exemplari pentru societate.