Povestea adevărată a unui român evadat din lagărul sovietic: Jacques Săndulescu
https://www.ziarulmetropolis.ro/povestea-adevarata-a-unui-roman-evadat-din-lagarul-sovietic-jacques-sandulescu/

Jacques Săndulescu, un necunoscut în România, un erou în SUA, unde cartea lui se studiază adesea la şcoală, drept una dintre cele mai cutremurătoare mărturii din lagărul comunist, a reuşit să evadeze din lagăr şi să cucerească lumea.

Un articol de Monica Andronescu|2 august 2016

„Am fost arestat în Brașov, în drum spre școală. De-abia începuse să se lumineze, iar străzile reci, de un cenușiu închis, erau aproape pustii. La un colț, lângă terenul școlii, am văzut mai mulți soldaţi ruși înarmați și un traducător român, civil, împingând pe cineva într-un camion al poliției. (…) M-a apucat de braț, iar soldații l-au ajutat să mă împingă înspre camion. M-am smuls din mâinile lor și am sărit singur în el. Înăuntru era întuneric beznă, dar am simțit cum mai mulți ochi mă priveau.“

Așa s-a sfârșit copilăria de aur a unui adolescent român și așa a început povestea de coșmar a lui Jacques Săndulescu, unul dintre acei români cu un destin demn de un film hollywoodian care, de altfel, urmează să se facă, pe baza unul scenariu pornind de la volumul autobiografic „Donbas. Povestea adevărată a unui evadat din Uniunea Sovietică“, tradus în premieră în România și publicat de Editura Nemira, la șase ani de la moartea autorului.

Cine a fost, de fapt, acest autor care-și povestește, cu simplitate și franchețe, o viață de coșmar, transformată în poveste de succes?

Erou al propriei vieți, dar și al istoriei secolului XX, rămas anonim până recent pentru România, țara pe care a părăsit-o, licean fiind, când a ajuns în lagărul din Donbas, în estul Ucrainei, Jacques Săndulescu este în primul rând protagonistul unei biografii ce merită cunoscută cu asupra de măsură. Iar amintirile lui, publicate acum, la câțiva ani de la apariția cărții în America, sunt calea cea mai directă.

Se poate spune că, în ziua în care începe rememorarea din carte, Jacques Săndulescu și-a pierdut copilăria, normalitatea, viața adevărată. Pfaff Hermann, căci acesta era numele său adevărat, s-a născut pe 21 februarie 1928 într-o familie de sași din Râșnov și a fost arestat la șaisprezece ani în Brașov, de unde a fost deportat în legărul de muncă forțată de la Donbas, infernul care îl va bântui până la sfârșitul vieții, infernul pe care-l va povesti peste zeci de ani în volumul omonim, așternut pe hârtie în mai puțin de o lună.

După aproape trei ani de tortură, experiența Donbas avea să-i împartă viața în două. Dar, din fericire, torturii i s-a pus punct printr-un act de curaj, ca în basme și ca în filme: o evadare.

Povestit în volumul scris în 1968, momentul care i-a salvat și i-a schimbat viața, care a stat permanent sub semnul aventurii, sună astfel: „În spatele gării era un triaj uriaş, unde erau manevrate trenurile. Am văzut un tren încărcat cu cărbuni. Erau destul de puţini ruşi prin preajmă și erau ocupaţi să mute un tren pe altă şină. Repede m-am căţărat pe vagonul cu cărbuni, care era deschis. Încă se ridica aburul din cărbuni. Probabil că nu părăsiseră măruntaiele minei cu mai mult de douăzeci şi patru de ore în urmă. Am găsit un loc unde cărbunele era mărunţit şi am început să-mi sap o groapă în el, aşa încât să fiu cumva ferit de vânt. Trenul a dat înapoi un timp, apoi s-a oprit cam o jumătate de oră. Până la urmă a pornit. Am văzut după stele că mergeam spre vest. M-am ghemuit în pufoaică cât am putut de comod şi am început să picotesc, ascultând zgomotul roţii de sub mine, zgomot pe care îl făcea când lovea punctul în care se uneau şinele. Trenul mări viteza şi ţăcăniturile deveniră mai dese. Cu fiecare roată care lovea o îmbinare, eram cu lungimea unei şine mai departe de Mina 28 şi de spital. Acesta era singurul mod de a evada din Donbas. Așa hotărâsem chiar de acum un an. Problema cea mai mare era că nu aveam nici măcar o pâine cu mine. Când trenul se va opri pentru apă, va trebui să găsesc cumva un mod de a face rost de mâncare. Oricum, voiam să fiu în afara Donbasului cel puţin cu o zi, după care voi încerca. Mi-am imaginat că nu mai sunt alte lagăre de prizonieri în zonă în vremea aceea. Și, de fapt, nimeni nu s-ar gândi că un prizonier ar încerca să evadeze pe timp de iarnă. O să găsesc o modalitate de a face rost de hrană, trebuia – acum nu mai era drum de întoarcere. Piciorul drept mă durea mai puțin, iar la stângul – practic durerea dispăruse. Mi-am permis un lux extraordinar – m-am gândit la mama.“

DonbasCe urmează ține, desigur, tot de poveste și de calitățile excepționale ale eroului. Acesta avea să fie, pe rând și uneori în același timp, comerciant pe piața neagră în taberele din Germania după război, muncitor la construcția căilor ferate din Ontario, Canada, unde a emigrat în 1949 și a debutat în artele marțiale în scurt timp, dar și boxer profesionist la categoria grea, cunoscut sub numele Jack Hermann, interpret al bazei americane din Metz, Franța, student la Litere și Filosofie la Sorbona, translator Națiunile Unite la Revoluția Ungară din 1956, salvamar și chelner în Greenwich Village, unde s-a îndrăgostit de jazz și de karate, proprietar a două cafenele și un bar de jazz, actor în filme ca „The Owl and the Pussycat“, „Russian Roulette“, „Trading Places“, „Moscow on the Hudson“.

Una dintre numeroasele personaje cu care s-a întâlnit eroul în destinul lui eroic a fost Masutatsu Oyama, celebrul fondator al școlii de karate Kyokushin. Pe acesta l-a ajutat să-și popularizeze arta în Statele Unite, printre altele organizându-i o demonstrație de succes în Madison Square. După moartea maestrului Masutsatsu Oyama, survenită în 1994, românul evadat din lagărul de la Donbas a rămas ultimul reprezentat din vechea gardă, supranumit  „ultimul Titan“.

Stins din viață la 82 de ani, pe 19 noiembrie 2010, la locuința sa din Chapel Hill, Carolina de Nord, SUA, Jacques Săndulescu, un necunoscut în România, un erou în SUA, unde cartea lui se studiază adesea la școală, drept una dintre cele mai cutremurătoare mărturii din lagărul comunist, este un nume ce merită descoperit, reprezentând o secvență edificatoare din istoria atroce a unui secol și o exemplificare cât se poate de concretă a expresiei „viața bate filmul“.



26
/10
/16

Premiul Femina a fost decernat marți scriitorului francez Marcus Malte pentru romanul „Le garçon”, care face o incursiune la începutul secolului XX prin ochii unui băiat care nu are nume, a anunțat la Paris juriul acestui prestigios premiu literar alcătuit exclusiv din femei. Femina deschide sezonul anual al premiilor literare în Franța, dintre care cel mai prestigios, premiul Goncourt, va fi anunțat la 3 noiembrie.

26
/10
/16

Scriitorul american Paul Beatty a fost desemnat marți seară câștigătorul prestigiosului premiu literar Man Booker, pentru romanul său The Sellout, devenind astfel primul american care primește această înaltă distincție. Câștigătorul Man Booker este recompensat cu 50.000 de lire sterline (61.000 de dolari).

25
/10
/16

Joi, 27 octombrie 2016, de la ora 19.00, iubitorii de carte sunt invitați la Librăria Humanitas de la Cişmigiu la o întâlnire-eveniment cu Ludmila Ulitkaia, una din cele mai importante voci ale literaturii contemporane, prilejuită de lansarea romanului ”Imago”, recent apărut în colecţia „Raftul Denisei“ la Editura Humanitas Fiction, în traducerea Gabrielei Russo.

25
/10
/16

Autorul „Cuvintelor potrivite” se naște sub semnul zodiacal al Gemenilor, în 21 mai 1880, la București, ca rod al conviețuirii nelegitime dintre tatăl român, Nicolae Theodorescu, funcționar de bancă și Rozalia Arghesi, de origine germană, venită din Ardeal, menajeră, în casa Theodorescu.

24
/10
/16

Iubitorii de carte sunt așteptați începând de miercuri, între 26 și 30 octombrie (de la orele 10.00 la 22.00), la ediția de toamnă a Kilipirim, cel mai important târg de carte cu discount din România. Evenimentul, la care intrarea va fi liberă, va avea loc la etajul al doilea al Unirea Shopping Center, Aripa Călăraşi.

23
/10
/16

Joi, 27 octombrie, de la ora 16.00, la Cărturești Verona, va avea loc lansarea volumului „Commedia dell’ arte. O istorie a spectacolului în imagini”, coordonată de David Esrig, care apare în România în premieră absolută, după 30 de ani de când a fost publicată în Germania unde a avut un succes extraordinar și a intrat în toate bibliografiile de la facultățile de artă.

22
/10
/16

Ediția de toamnă a târgului Kilipirim se va desfășura în perioada 26-30 octombrie, zilnic, între orele 10.00 şi 22.00, la Unirea Shopping Center, etajul 2, Aripa Călăraşi, oferind reduceri substanțiale la standul fiecărei edituri. Intrarea este liberă.

20
/10
/16

Potrivit oamenilor de ştiinţă de la Universitatea Yale, persoanele care citesc mai mult de 3 ore şi jumătate pe săptămână au un risc mult mai redus de a muri prematur. În plus, există numeroase beneficii ale cititului, printre care stoparea declinului cognitiv și creșterea gradului de inteligenţă.

14
/10
/16

Premiul Nobel pentru Literatură ar trebui să deschidă o discuție îndelung ocolită: are literatura granițe - de ce ar avea? Judecând după furia cu care românii au și de această dată păreri, ai spune că trăim în mijlocul celui mai citit popor european. Să ne relaxăm: nu e chiar așa, ba chiar dimpotrivă.

14
/10
/16

De 43 de ani, Petru Popescu trăieşte şi scrie în Los Angeles. Este romancier, scenarist şi realizator de filme americane. A ales să emigreze în Statele Unite ale Americii în 1974 şi asta după o carieră de success în Romania, multe dintre romanele sale făcând vâlvă la acea vreme. „Prins”, „Dulce ca mierea e glonţul patriei”, „Să creşti într-un an cât alţii într-o zi”, „Sfârşitul bahic”, romane apărute în Anglia şi Suedia, apoi „Copiii Domnului”, toate fiind publicate pâna la plecarea sa din România.

13
/10
/16

Editura Nemira publică în colecția Yorick volumul Commedia dell’ arte. O istorie a spectacolului în imagini, concepută și coordonată de David Esrig. Cartea apare în România în premieră absolută, după 30 de ani de când a fost publicată în Germania unde a avut un succes extraordinar și a intrat în toate bibliografiile de la facultățile de artă.

13
/10
/16

Scriitorul Mircea Cărtărescu scrie pe pagina sa de Facebook că Bob Dylan nu ar fi avut nevoie de acest Nobel pentru Literatură, pentru că, deşi el însuşi l-a tradus în limba româna şi nu contestă faptul că este un poet şi un geniu muzical, crede că acest premiu major pentru literatură ar fi trebuit să fie acordat unui “scriitor adevărat”

11
/10
/16

Conceput sub forma unui triptic, impresionantul volum Ulysses, 732. Romanul romanului de Mircea Mihăieş, apărut la Editura Polirom în ediţie cartonată, e prima încercare în România de a face atât o istorie exhaustivă a celei mai celebre cărţi de proză scrisă în limba engleză în secolul XX, cât şi de a expune pentru publicul larg temele, tehnicile şi mizele existenţiale ale acesteia.