Program de guvernare: Prezervarea patrimoniului construit – principala urgenta a politicilor culturale
https://www.ziarulmetropolis.ro/program-de-guvernare-prezervarea-patrimoniului-construit-principala-urgenta-a-politicilor-culturale/

„În această etapă, Prezervarea patrimoniului construit este principala urgenţă a politicilor culturale. Protejarea şi cunoaşterea patrimoniului cultural naţional, de o diversitate unică în Europa, trebuie să devină o prioritate pentru întreaga societate românească, prin introducerea acestei teme în educaţia formală şi informală”, menţionează documentul citat.   Misiunea principală a politicilor culturale rezidă, potrivit programului de […]

Un articol de Andrada Văsii|20 decembrie 2012

„În această etapă, Prezervarea patrimoniului construit este principala urgenţă a politicilor culturale. Protejarea şi cunoaşterea patrimoniului cultural naţional, de o diversitate unică în Europa, trebuie să devină o prioritate pentru întreaga societate românească, prin introducerea acestei teme în educaţia formală şi informală”, menţionează documentul citat.

 

Misiunea principală a politicilor culturale rezidă, potrivit programului de guvernare, pe de o parte, în sporirea capacităţii de inventariere, conservare, restaurare şi punere în valoare a patrimoniului cultural naţional şi local, iar pe de altă parte în susţinerea celor mai semnificative forme de creativitate artistică, precum şi a industriilor culturale celor mai competitive.

 

Metoda prin care se urmăreşte realizarea acestei misiuni este reprezentată de sprijinirea colectivităţilor locale în creşterea capacităţii instituţionale, bugetare şi tehnice de încurajare, gestiune, protecţie şi promovare a expresiilor culturale locale şi a creativităţii individuale. Acest sprijin are în vedere facilitarea formelor de acces atât la fondurile publice, cât şi la programele europene dedicate patrimoniului cultural, industriilor culturale sau dezvoltării regionale şi turismului.

 

Astfel, între obiective fundamentale al programului se situează: elaborarea, supunerea spre dezbatere publică şi promovarea legislativă a Codului Patrimoniului Cultural, în vederea realizării unei protecţii efective şi eficiente a patrimoniului cultural şi a introducerii sale în circuitul naţional şi internaţional.

 

De asemenea, se va avea în vedere instituirea Sistemului Naţional de Educaţie şi Formare în domeniul patrimoniului construit, cu integrarea mecanismului de atestare a specialiştilor şi experţilor în domeniu, ca şi finalizarea inventarierii şi clasării patrimoniului naţional construit şi mobil şi întărirea dispozitivului legal şi a mijloacelor administrative de salvare, protejare şi punere în valoare a monumentelor istorice şi de arhitectură, ca şi a siturilor şi ansamblurilor urbane şi a monumentelor de for public.

 

Constituirea Fondului Patrimoniului Naţional, instituţie publică ce urmează să preia în administrare, să restaureze, să conserve şi să pună în valoare monumentele istorice şi de arhitectură cu un statut incert al proprietăţii sau aflate în proprietate privată ori în administrarea autorităţilor locale şi care se află în stare de abandon şi degradare este un alt obiectiv al noului guvern.

 

Pentru realizarea acestor deziderate, Guvernul va acţiona pe următoarele direcţii de acţiune: pregătirea documentului de fundamentare în vederea demarării negocierilor cu Comisia Europeană pentru Programul Operaţional Sectorial Cultură-Patrimoniu-Educaţie, în colaborare cu Ministerul Educaţiei şi Ministerul Fondurilor Europene; reinstituirea programului ‘Patrimoniului în pericol’ destinat muzeelor etnografice în aer liber pe bază de cofinanţare cu contribuţie privată, mecenat şi sponsorizări şi iniţierea procedurilor de înscriere a Ansamblului monumental ‘Calea Eroilor’ de la Târgu-Jiu pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, contribuind astfel la promovarea si recunoaşterea valorilor culturale române la nivel internaţional.

 

De asemenea, va fi demarat un proiect complex de rezolvare a situaţiei ansamblului Cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei, sit aflat pe Lista Patrimoniului Mondial din 1999 datorită valorii sale excepţionale din punct de vedere istoric şsi cultural şi va fi promovată ceramica de Horezu, ca element de patrimoniu imaterial naţional, dată fiind înscrierea acesteia pe lista UNESCO a Patrimoniului Cultural Imaterial.

 

Noul guvern va încuraja şi sprijini cercetările în domeniul patrimoniului imaterial din Romania, prin inventarierea elementelor de patrimoniu si finalizarea celui de-al II-lea volum din Patrimoniul cultural imaterial din România. Repertoriu II, precum şi adoptarea unor noi acte normative pentru protejarea patrimoniului imaterial in acord cu Convenţia UNESCO pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial din 2003.

 

Totodată, se va urmări elaborarea proiectului şi constituirea colecţiilor pentru un ‘Muzeu al comunismului’, ce va ilustra viaţa cotidiană sub socialismul de stat, cultura materială, represiunea şi formele de rezistenţă.

Va fi proiectată o sală de concerte la standarde internaţionale în Bucureşti ce urmează să devină centrul de referinţă pentru Festivalurile Enescu, încurajându-se susţinerea sistematică şi continuă a participării româneşti la evenimente culturale de talie internaţională (Bienala de la Veneţia, Salonul Internaţional al Cărţii etc.), dezvoltarea parteneriatului public-privat în domeniul industriilor artistice (media, publicitate, design, modă etc.).

Misiunea Institutului Naţional al Patrimoniului va fi întregită cu o dimensiune de formare continuă şi de atestare a profesioniştilor patrimoniului naţional urmând a fi constituită, pe lângă acest Institut, a unui Centru Naţional de Restaurare care să grupeze profesionişti ai restaurării şi ai meşteşugurilor de artă şi care să fixeze standardele naţionale pentru intervenţiile asupra monumentelor şi obiectelor de patrimoniu mobil.

 

Vor fi prezervate şi dezvoltate meseriilor artistice în cadrul unui program realizat în comun cu Ministerul Educaţiei, în parteneriat cu acest minister urmând a fi dezvoltată educaţia artistică şi culturală la nivelul învăţământului preuniversitar, precum şi cercetarea ştiinţifică în domeniul patrimoniului la nivelul învăţământului universitar.

Lansarea proiectului Repertoriului Naţional al Monumentelor Istorice în cooperare cu Academia Română, clarificarea legislativă şi sporirea rigorii reglementărilor în materia proprietăţii literare şi artistice, elaborarea şi implementarea, în parteneriat cu Primăria Generală a Municipiului Bucureşti şi cu Primăria Sectorului 3, a proiectului integrat ‘Centrul istoric al Capitalei’, pentru constituirea unei arii culturale protejate, punerea în valoare a monumentelor istorice şi a patrimoniului arhitectural, a industriilor şi meşteşugurilor artistice sunt alte direcţii de acţiune a noului guvern.

 

Nu în ultimul rând, programul de guvernare prevede sprijinirea creaţiei artistice contemporane prin susţinerea taberelor de creaţie, organizarea de expoziţii şi evenimente culturale în parteneriat cu Institutul Cultural Român, susţinerea industriei cinematografice româneşti pentru a-şi întări competitivitatea pe plan internaţional şi sprijinirea Bisericilor pentru introducerea sistemelor de securitate în lăcaşurile de cult ce adăpostesc obiecte mobile de patrimoniu.

 

Sursa: Agerpres

06
/04
/17

Vineri, 7 aprilie 2017, de la ora 19.00, Orchestra Națională Radio, sub bagheta dirijorului Julien Salemkour, alături de Corul Academic Radio, pregătit de Ciprian Țuțu, de soprana Irina Iordăchescu, mezzosoprana Aura Twarowska, tenorul Cosmin Ifrim și de basul Marius Boloș, vor oferi bucuria unui adevărat spetacol orchestral și coral, în Messa da Requiem de Verdi.

05
/04
/17

Editura de carte pentru copii Nemi publică o nouă serie pasionantă și plină de învățăminte: Tărâmul poveștilor. Vraja dorințelor, de Chris Colfer, o carte ce revalorifică și reinterpretează basmele clasice ale copilăriei, toată bogăția fantastică din cărțile lui Charles Perrault și ale Fraților Grimm. Cartea este recomandată copiilor de peste 9 ani.

05
/04
/17

Organizatorii Festivalului Internaţional de Teatru de la Sibiu (FITS) anunţă încasări record de 125.000 de lei în prima săptămână de la punerea în vânzare a primului set de bilete, mai multe spectacole, între care şi ”Faust”, în regia lui Silviu Purcărete, fiind sold out.

05
/04
/17

Între 20 și 23 aprilie, se desfășoară în România, la Teatrul Național din București și la Centrul Național al Dansului, IETM Bucharest Plenary Meeting 2017. Despre ce este vorba și ce oferă un astfel de eveniment ne spune Victor Mayot, project manager-ul IETM.

05
/04
/17

“Rerotikon”, prima expoziție de artă erotică găzduită de Galeria Rotenberg-Uzunov din București, va fi vernisată joi, 6 aprilie, ora 19.00. Semnatara picturilor expuse este tânăra artistă Diana Manole, care explorează puterea de seducție a nudurilor umane, cu accente vintage din pin-up-ul american într-o combinație cu tușa mult mai recentei Școli de la Cluj.

05
/04
/17

Pe 9 aprilie, Teatrul Mic propune publicului său o nouă premieră, o piesă inedită în România, Rendez-vous pe Lună, de Alexandr Galin, în regia lui Gelu Colceag. Din distribuție fac parte veteranii trupei: Dan Condurache, Ruxandra Enescu și Claudiu Istodor, alături de Valentina Popa și Ana Bianca Popescu, recent nominalizată la un premiu UNITER.

04
/04
/17

Irlandez. Unul dintre cei mai autentici și buni români pe care îi știu. Când vorbește despre România ("E o țară așa de bogată, nici nu vă dați seama!") te face să te (re) îndrăgostești și tu de ea cu pasiune, cu acel realism care știe că, uneori, obstacolele sunt mari și entuziasmul e greu pus la încercare, dar care totodată vede și simte cât Bine, Frumos, Adevăr și Frumusețe e aici.

04
/04
/17

IN MEMORIAM . S-au împlinit 85 de ani de la naşterea regizorului Andrei Tarkovski (răpus de boală la 29 decembrie 1986, la doar 54 de ani). Un bun prilej pentru a vedea cum (mai) este receptat marele cineast în România.

04
/04
/17

Violonista Cristina Anghelescu și pianistul Daniel Goiți propun un recital romantic la Sala Radio, miercuri, 5 aprilie 2017, ora 19.00. Pe afișul recitalului se vor afla Sonata nr. 1 în la minor, op. 105 și piesa Fantasiestücke, op. 73, de R. Schumann, Romanța, op. 28 de G. Fauré și Sonata nr. 3 în do minor, op. 45, de E. Grieg.

04
/04
/17

Într-o zi de 4 aprilie se năştea Andrei Tarkovsky, unul dintre cei mai importanţi cineaști din istoria filmului. Tarkovsky a realizat doar 7 filme în cei 27 de ani ai carierei sale. Tot într-o zi de 4 aprilie se nășteau actorii Ștefan Tapalagă și Heath Ledger, se realiza primul film românesc de desen animat „Păcală în Lună” și era asasinat Martin Luther King Jr., laureat al Premiului Nobel pentru Pace în 1964, cunoscut militant pentru apărarea drepturilor civile ale populației de culoare.

03
/04
/17

A rămas în istoria justiției române ca unic orator și celebru penalist, pledoariile sale fiind publicate în „Biblioteca Marilor Procese", iar în istoria teatrului românesc prin trilogia: „Viforul”, „Apus de Soare”, „Luceafărul” și comedia „Hagi Tudose” - spectacol jucat pe scena Teatrului Metropolis.

03
/04
/17

După luni de incertitudine și controverse, Bob Dylan a primit în cele din urmă, la Stockholm, premiul Nobel pentru Literatură, în timpul unei întâlniri cu ușile închise cu academicieni suedezi. Dylan este primul cântăreț care se alătură panteonului de personalități glorificate de Academia suedeză din 1901.