Programul de lansări la Librăria Humanitas de la Cişmigiu, deschis cu volumul ‘Parabolele lui Iisus’ de Andrei Pleşu
https://www.ziarulmetropolis.ro/programul-de-lansari-la-libraria-humanitas-de-la-cismigiu-deschis-cu-volumul-parabolele-lui-iisus-de-andrei-plesu/

Cea mai recentă carte a lui Andrei Pleşu, „Parabolele lui Iisus. Adevărul ca poveste”, a fost lansată, joi seară, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu, recent inaugurată. „Cartea, una liberă, a fost scrisă într-o perioadă a unei hărţuieli sistematice”, a spus Gabriel Liiceanu, pentru care apariţia acestui volum ţine de miracol. Andrei Pleşu a mărturisit că […]

Un articol de Andrada Văsii|9 noiembrie 2012

Cea mai recentă carte a lui Andrei Pleşu, „Parabolele lui Iisus. Adevărul ca poveste”, a fost lansată, joi seară, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu, recent inaugurată.

„Cartea, una liberă, a fost scrisă într-o perioadă a unei hărţuieli sistematice”, a spus Gabriel Liiceanu, pentru care apariţia acestui volum ţine de miracol. Andrei Pleşu a mărturisit că lucrarea i-a fost comandată şi, deşi credea că o va scrie în şapte luni, i-a luat cinci ani să o termine. „Datorez totul pisălogelii tandre a dlui Gabriel Liiceanu”, a recunoscut Pleşu.

Adresându-se colegilor săi „din intelectualitatea laică”, filosoful a apreciat că textele care au format mentalul european în vremurile foarte vechi nu pot fi abordate cu uşurinţă şi sprinţar, deşi, scriind-o, se consideră „de o inadecvare teribilă”, un „conservator reacţionar”, care nu e „în pas cu vremea”. Andrei Pleşu a afirmat că nu există viaţă spirituală fără riscuri, cercetarea textelor religioase netrebuind a fi tratată cu „această distanţă panicată”. „Nu înseamnă că trebuie evacuată inteligenţa, studiul”, a spus Pleşu, în opinia căruia Biserica, dacă nu întreprinde un efort spre dezbatere, riscă să rămână izolată.

În opinia lui Pleşu, „este mai bine să fii cuplat la actualitatea Bibliei decât la actualitatea jurnalelor de ştiri, care devin biblia contemporană”.

Scriitorul, eseistul, esteticianul şi istoricul al artei Andrei Gabriel Pleşu (n. 23 august 1948, Bucureşti) este unul dintre cei mai apreciaţi intelectuali români. 


Absolvent al Facultăţii de Arte Plastice, secţia de istoria şi teoria artei, Pleşu a fost cercetător la Institutul de Istoria Artei şi a participat, alături de Gabriel Liiceanu, la seminariile private ţinute de Constantin Noica la Păltiniş. După prăbuşirea regimului comunist, a înfiinţat institutul de studii avansate „New Europe College” (Colegiul Noua Europă), revista culturală „Dilema” (azi, „Dilema veche”). A îndeplinit funcţia de ministru al Culturii (28 dec. 1989 – 16 oct. 1991) şi al Afacerilor Externe (29 dec. 1997 – 22 dec. 1999), dar şi pe aceea de membru în Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (2000 – 2004).

Printre volumele sale se numără „Minima moralia”, „Jurnalul de la Tescani” şi „Despre îngeri”, „Obscenitatea publică”, „Note, stări, zile 1968-2009”.

 

Sursa: Agerpres

29
/05
/17

Ediția din acest an a Salonului Internațional de Carte Bookfest, redată în 25 de fotografii care surprind atmosfera din ultimele zile, de la Romexpo: iubitori de carte de toate vârstele, titluri noi, focus pe Suedia, oameni de litere, lansări și alte întâmplări. Foto: Laura Dobre

28
/05
/17

FEST-FDR2017 s-a încheiat. Timp de douăsprezece zile, între 14 și 25 mai, Teatrul Național din Timișoara a fost liantul care a adus împreună artiști și spectatori, povești și întâmplări, zile și nopți de teatru, de dans, de muzică.

27
/05
/17

În ultima sa corespondență de la Cannes, Mihai Cristea a scris despre cel mai nou film al regizoarei Claire Denis, ”Un beau soleil intérieur”, cu Juliette Binoche în rolul principal, și despre documentarul ”Napalm”, de Claude Lanzmann, care a filmat în Coreea de Nord. Și a surprins-o printr-o fotografie pe Elle Fanning.

27
/05
/17

Wolfgang Muthspiel, Håkon Kornstad (foto), Nguyên Lê, Vasil Hadžimanov Band și Bobo Stenson se alătură lineup-ului final Gărâna Jazz Festival 21. Sunt așteptate 12 trupe internaționale în cele patru zile de jazz, din iulie, la poalele Munților Semenic.

26
/05
/17

„Ca să scrii bine, trebuie să suferi!”, era crezul său, iar pana care-i țâșnea din suflet își trage seva din lumea penală a ocnelor siberiene, unde a fost încarcerat cu lanțuri la picioare. Ridicat la rangul de mari gânditori, titanul literaturii ruse a crezut până în ultima clipă a vieții sale că lumea se va salva prin frumusețe.

26
/05
/17

“Un înger se îndreaptă către un spital bucureştean, prin ploaia cenuşie de iarnă. Vrea să vadă cu ochii săi supraceleşti dacă nu s-a împuţinat lumina în ochii şi în sufletele chirurgilor. Omul de la volan zări îngerul, îi ghici şi aripile pe sub pardesiul subţire şi se gândi că un asemenea trofeu nu avea nimeni.”. Scriitorul Șerban Tomşa a lansat de curând „SUPRAVEGHETORUL şi alte povestiri”, volum din care vă vom prezenta câteva povestiri, pe parcursul acestei luni.

26
/05
/17

Cum vii dinspre Hala Traian către Piața Unirii, pe Calea Călărașilor – la numărul 55 – este La Scena. Un local prietenos, cu o curte primitoare și o sală de teatru la etaj, situat chiar la stradă. La doi pași de Centrul Vechi al Bucureștiului, această sală a Teatrului Arca, înființat prin Fundația Culturală ParteR, este unul dintre primele spații neconvenționale în care, la începutul anilor 2000, tinerii artiști creau spectacole și jucau teatru, atrăgând în proiectele lor îndrăznețe actori consacrați precum Valeria Seciu, Victor Rebengiuc ori Șerban Ionescu. Făcând un salt rapid în timp – ca într-o poveste SF – acesta este și locul care găzduiește duminică, pe 28 mai, a doua reprezentație a Cenușăresei. Primul musical produs de Compania Pelerin, în regia lui Bogdan Tudor Pelerin și pe muzica lui Zeno Apostolache Kiss, este o premieră și pentru La Scena, fiind primul spectacol pentru copii care se joacă aici. 

26
/05
/17

Într-o zi de 26 mai se stingeau din viaţă doi mari actori români: Ștefan Bănică, în 1995, şi Jean Constantin, cincisprezece ani mai târziu. Despre Bănică se ştie că era nu doar un actor uriaş, ci şi un foarte apreciat cântăreţ/lăutar, printre cele mai celebre piese muzicale ale acestuia numărându-se: „Îmi acordați un dans”, „Cum am ajuns să te iubesc”, „Gioconda se mărită”, „Hei, coșar, coșar” și „Astă seară mă fac praf”.