Promisiunile TIFF 2018
https://www.ziarulmetropolis.ro/promisiunile-tiff-2018/

PREVIEW Pentru că se apropie o nouă ediţie a Festivalului Internaţional de Film Transilvania (TIFF), vă propunem un „ghid” orientativ printre cele peste 200 de titluri incluse în numeroasele secţiuni: ce nu ar trebui ratat, care sunt promisiunile, de unde ar putea veni surprizele.

Un articol de Ionuţ Mareş|15 Mai 2018

Cea de-a 17-a ediţie a Festivalului Internaţional de Film Transilvania (TIFF) de la Cluj-Napoca va avea loc în acest an între 25 mai şi 3 iunie. Se anunţă o nouă ediţie solidă, în care numeroasele filme noi, multe dintre ele extrem de aşteptate (în special cele de la mari festivaluri ca Locarno, San Sebastian, Veneţia, Sundance, Berlin şi Cannes), distribuite între diverse secţiuni, sunt contracarate de câteva programe promiţătoare cu filme vechi, cele mai multe clasice, pentru a capta un public cinefil cât mai larg şi divers.

Competiția oficială

Capul de afiș (şi marele favorit) al Competiției oficiale, dedicată în mod tradițional regizorilor aflați la debut sau la al doilea film, este, cu siguranță, „Touch Me Not” („Nu mă atinge-mă”), filmul-experiment al Adinei Pintilie, premiat cu Ursul de Aur la Berlin în acest an. Includerea unui film laureat cu un trofeu atât de mare în Competiția oficială (precum și în cea de la Zilele Filmului Românesc) poate surprinde (și probabil va pune în dificultate juriile), însă atât Adina Pintilie, cât și Mihai Chirilov, directorul artistic al TIFF, au spus că „Touch Me Not” fusese selectat înainte de premiile de la Berlinale. În plus, decizia se înscrie în tradiția de a include în Competiția pentru Trofeul Transilvania filmele românești pe val, ale unor regizori aflaţi la început de drum.

Este și cazul celui de-al doilea titlu românesc din Competiție, „Charleston”, debutul în lungmetraj al lui Andrei Crețulescu, un film care imediat după TIFF va fi lansat și în cinematografe (după ce a avut premiera mondială anul trecut în Competiția de la Locarno).

Dintre celelalte zece titluri (străine), am văzut două, iar ambele merită semnalate: transgresivul „Moștenitoarele” („The Heiresses”), al paraguayanului Marcelo Martinessi, distins cu Premiul FIPRESCI, Premiul Alfred Bauer și un Urs de Argint pentru interpretare feminină (Ana Brun) la Berlin; și extrem de solidul „Eșafodaj” („Scaffolding”), al israelianului Matan Yair.

Între alte filme deja remarcate prin festivaluri, atrag atenția „Viața și nimic altceva” („Life and Nothing More”), regizat de spaniolul Antonio Mendez Esparza și cu o imagine semnată de românul Barbu Bălășoiu; „Iarna trădării” („Winter Brothers”), al islandezului Hlynur Pálmason;  „Vinovatul” („The Guilty”), regizat de danezul Gustav Moller; și „Mila” („Pity”), al grecului Babis Makridis.

 

Zilele Filmului Românesc

Secțiunea Zilele Filmului Românesc, una din cele mai căutate, combină, ca de obicei, cele mai importante titluri care au avut premiera și, ulterior, lansarea în cinematografe după ediția de anul trecut a TIFF şi titluri proaspăt lansate sau care vor fi prezentate la Cluj în premieră mondială sau românească.

Cele lansate deja sunt „Un pas în urma serafimilor”, de Daniel Sandu (hitul Premiile Gopo), „Pororoca”, de Constantin Popescu, „Soldații. Poveste din Ferentari”, de Ivana Mladenovic, „Meda sau Partea nu prea fericită a lucrurilor”, de Emanuel Pârvu, și documentarele „Fotbal infinit”, de Corneliu Porumboiu, și „Licu. O poveste românească”, de Ana Dumitrescu (care a avut premiera românească la One World în București, dar va ieși în cinematografe în august).

În această secțiune au fost incluse și „Touch Me Not” și „Charleston”. Noutățile absolute sunt „Povestea unui pierde-vară”, de Paul Negoescu, două filme independente și mici, relizate de doi cineaști la debut, „Câteva conversații despre o fată foarte înaltă”, de Bogdan Theodor Olteanu, și „Secretul fericirii”, de (actorul) Vlad Zamfirescu, precum și două documentare, potenţial explozivul „Dacii liberi”, de Monica Lăzurean Gorgan şi Andrei Gorgan, și „Caisă”, de Alex Mavrodineanu. De neratat este și competiția de 17 scurtmetraje de ficţiune, plus cele câteva scurtmetraje din afara competiţiei.

 

Supernova

Nu mai puţin de 21 de filme au fost incluse în Supernova, de asemenea o secţiune foarte căutată, dedicată unora din cele mai de succes filme de festival din toată lumea, remarcate în ultimul an. Cel mai proaspăt şi cel mai aşteptat este „Donbass”, noul film de ficţiune al lui Serghei Lozniţa, care a deschis secţiunea Un Certain Regard a ediţiei din acest an de la Cannes.

Alte atracţii incontestabile: „Dovlatov”, al rusului Alexei Gherman Jr., care a concurat în februarie pentru Ursul de Aur la Berlin; tot din Competiţia de la Berlinale sunt şi „Fiica mea” („Daughter of Mine”), al italiencei Laura Bispuri, „Printre rafturi” („In the Aisles”), al germanului Thomas Stuber, şi „Răgăciunea” („The Prayer”), al francezului Cédric Kahn (actorul Anthony Bajon a fost premiat pentru rolul său).

Promiţătoare se anunţă şi „Graniţa” („The Line”), al slovacului Peter Bebjak, premiat pentru regie la Karlovy Vary, „Nuntă post-mortem” („Longing”), al israelianului Savi Gabizon, şi „Proasta creştere a lui Cameron Post” („The Miseducation of Cameron Post”), un film premiat în acest an la Sundance şi regizat de cineasta americană Desiree Akhavan.

 

Piața Unirii

Secțiunea neoficială Piața Unirii – Open Air, care propune în fiecare seară, de la 21.45, în aer liber, câte un film considerat mai pe gustul unui public larg în celebrul spațiu din centrul Clujului, include 10 titluri. Opt dintre ele sunt noi, iar două sunt vechi și clasice.

Dintre cele proaspăt apărute, merită semnalate în special trei: „Foxtrot”, al israelianului Samuel Maoz, film care va deschide TIFF și care a câștigat Leul de Argint – Marele Premiu al Juriului la Festivalul de la Veneția – o satiră care a înfuriat autoritățile conservatoare din Israel; „Insula câinilor” („Isle of Dogs” – foto sus), noua animație excentrică, extrem de așteptată, a americanului Wes Anderson, premiat la începutul anului la Festivalul de la Berlin pentru regie; tot din Competiția de la Veneția vine și comedia neagră italiană „Dragoste şi gloanţe” („Ammore e malavita”), de Antonio Manetti și Marco Manetti.

Celelalte filme noi din Piața Unirii sunt: „La revedere acolo sus”, al francezului Albert Dupontel (care din 29 iunie va intra și în cinematografe); „Le Fidèle”, regizat de belgianul Michaël R. Roskam și cu Matthias Schoenaerts și Adèle Exarchopoulos în distribuție; „Aritmia” (r. Boris Khlebnikov), unul din cele mai titrate filme rusești din ultimul an; musical-ul spaniol „La llamada”, de Javier Ambrossi și Javier Calvo; și, surprinzător, documentarul artistic despre fauna și flora țării „România neîmblânzită” – o producţie cu puține caracteristici de film de festival, dar cu un succes mare în cinematografe (50.000 de spectatori, conform distribuitorului, Transilvania Film).

Festivalul se va închide cu proiecția unei copii remasterizate a celebrului film „Marele Albastru” (1988), de Luc Besson, în prezența actorului Jean-Marc Barr. Al doilea film clasic din Piața Unirii va fi ultracunoscutul titlu sovietic „Gară pentru doi” (r. Eldar Riazanov), care în 1983 s-a aflat în Competiția de la Cannes.

 

Nostalgie

Ediția 2018 pare să fie una și a nostalgiei – cel puțin spre asta trimit cele două secțiuni dedicate câtorva filme românești și sovietice vechi. Concepute probabil pentru a capta în special publicul mai în vârstă, dar și pentru a oferi acestor filme prilejul de a fi (re)descoperite, pe un ecran de cinema, de cinefilii mai tineri, cele două programe sunt  România 100 și Amintiri din URSS.

Prima marchează, într-o notă dezinvoltă și fără morgă, Centenarul și oferă șapte titluri, prezentate ca „filme populare sau rarități din perioada comunistă, producții de gen, drame istorice sau de actualitate”: „Răscoala” (1965), de Mircea Mureșan, „Gaudeamus Igitur” (1965), de Gheorghe Vitanidis, „Șapte zile” (1973), de Mircea Veroiu, „Explozia” (1973),  de Mircea Drăgan, „Fata Morgana” (1981), de Elefterie Voiculescu, „Ultima noapte a copilăriei” (1966), de Savel Stiopul, și „Muntele ascuns” (1974), de Andrei Cătălin Băleanu.

Secțiunea Amintiri din URSS cuprinde câteva titluri celebre realizate în fosta Uniune Sovietică – absolut toate se cer revăzute sau descoperite: „Assa” (1987), de Serghei Solovev, „Du-te și vezi!” (1985), de Elem Klimov, „Moscova nu crede în lacrimi” (1980), de Vladimir Menșov, „Gară pentru doi” (1982), de Eldar Riazanov, „Curierul” (1986), de Karen Șahnazarov, și „Zboruri în vis și realitate”, de Roman Balayan.

Centenarul Bergman

Oricât de cunoscute și văzute ar fi filmele celebre ale marelui cineast suedez Ingmar Bergman, ele merită mereu redescoperite și discutate, cu atât mai mult cu cât, în România, nici măcar operele cinematografice clasice nu au parte de proiecții în copii restaurate (digital sau pe peliculă) la Cinematecă.

Cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la nașterea lui Bergman, la Cluj vor putea fi (re)văzute șapte titluri din ampla filmografie a regizorului, toate repere ale lungii sale cariere: „Vara mea cu Monika” (1953), „Fragii sălbatici” (1957), „A șaptea pecete” (1957), „Persona” (1966), „Sonată de toamnă” (1978), „Fanny și Alexander” (1982), „Saraband” (2003).  Selecția va fi completată cu „Bergman Island” (2004), un documentar în trei părți regizat de Marie Nyreröd și filmat aproape în întregime în casa cineastului de pe mica insulă Fårö.

Așa cum spunea în conferința de presă de anunțare a selecției directorul artistic Mihai Chirilov, fiecare cinefil ar fi avut probabil propria listă de filme favorite ale lui Bergman. Cert este că acest program de șapte filme „proaspăt restaurate digital” a fost propus de Ambasada Suediei (autoritățile suedeze susțin de altfel în întreaga lume în acest an evenimente care marchează un secol de la nașterea unuia din cei mai mari autori de cinema ai lumii) și pare să fi fost conceput pentru a traversa toată filmografia.

Ar fi fost probabil mai interesantă (și mai potrivită pentru un festival care dedică o bună parte a programului său descoperirilor) o selecție cu câteva din filmele puțin sau aproape deloc cunoscute ale lui Bergman, cum sunt cele din anii `40 și `50. Poate cu altă ocazie.

 

Noul și proaspătul cinema bulgar

Deși mic ca număr de producții, cinema-ul bulgar pare să treacă, în acești ani, printr-un reviriment spectaculos, confirmat sau mai degrabă consacracat de selecțiile și premiile obținute de mai multe filme în mari festivaluri. Prin urmare, e mai mult decât oportun Focusul pe Bulgaria de la ediția din acest an a TIFF.

Trei sunt filmele de ficțiune absolut de neratat din această secțiune concepută de criticul Ștefan Dobroiu: splendidul „3/4”, de Ilian Metev, puternicul „Fără Dumnezeu” („Godless”), de Ralitza Petrova, și tușantul „Destinații” („Directions”), de Stephan Komandarev.

Reușite sunt și documentarele „Poștașul cel bun” („The Good Postman”, r. Tonislav Hristov) și „Sătenii” („Village People”, r. Trzvetan Dragnev). Celelalte filme din program sunt „Omniprezent” („Omnipresent”, r. Ilian Djevelekov), „Aparatul de radio” („Radiogram”, r. Rouzie Hassanova) și „Lumina de după” („Light Thereafter”, r. Konstantin Bojanov).

3X3, o secțiune mereu obligatorie

Tradiționala secțiune 3X3 înseamnă prezentarea a câte trei filme realizate de trei regizori: trei titluri (vechi sau mai noi) pentru fiecare din cei trei cineaşti – nume conscrate sau, uneori, mai puțin știute. În acest an, sunt omagiați (și distinși cu câte un Premiu pentru întreaga carieră) doi dintre autorii emblematici ai cinematografiei maghiare din ultimele decenii: István Szabó și Márta Mészáros, care va fi prezentă la Cluj.

Din filmografia lui István Szabó au fost alese trei dintre cele mai cunoscute titluri ale sale, „Tatăl” (1966), „Mefisto” (1981) și „Colonelul Redl” (1984). Pentru a o omagia pe Márta Mészáros au fost selectate două filme clasice, „Adopțiune” (1975) și „Jurnal pentru copiii mei” (1982), și cel mai nou titlu al ei, din 2017, „Aurora Boreală: Luminile Nordului”.

Al treilea cineast inclus în această secțiune este israelianul Assi Dayan (deopotrivă și actor), pe care nu îl știu, și de aceea e cu atât mai stimulant să îl descopăr prin cele trei filme selectate: „Viața văzută de Agfa” (1992), „O pătură electrică numită Moshe” (1994) și „Dr. Pomerantz” (2010).

 

Filme-șoc

Amatorii de filme șocante, radicale, obraznice, horror sau care pur și simplu încearcă să iasă din normă au la dispoziție anul acesta nu mai puțin de patru programe (este, de altfel, cunoscută dorința directorului artistic Mihai Chirilov – salutată de mulți, criticată de unii – de a avea în fiecare an o selecție consistentă de astfel de titluri).

În primul rând, sunt tradiționalele secțiuni Umbre (deopotrivă cu lungmetraje și scurtmetraje) și Fără limită – din selecția celei de-a doua, trebuie semnalate cel puțin două: „Tokyo Vampire Hotel”, al extrem de prolificului regizor japonez Sion Sono, invitat special la TIFF acum câțiva ani, fapt care l-a determinat să-și filmeze cea mai mare parte din acest nou lungmetraj în Transilvania; și „Utoya – 22 iulie” (al norvegianului Erik Poppe), un film care a fost prezentat în acest an în Competiția de la Berlin și care abordează, din perspectiva victimelor, masacrul de la 22 iulie 2011 de pe insula Utoya din Norvegia.

Filme care aspiră la a fi mai puțin convenționale, cel puțin prin temă, se regăsesc și în secțiunea intitulată A fi sau a nu fi corect politic?, unde a fost inclus și cel mai nou titlu al regizorului sud-coreean cult Kim Ki-duk, „Oameni, spațiu, timp și oameni” („Human, Space, Time and Human”), prezentat în acest an la Berlinale.

Continuând ideea din ultimii ani de a invita un festival de film mai mic și mai puțin cunoscut și de a le da mână liberă selecționerilor de acolo pentru a concepe un scurt program, Mihai Chirilov a adus acum Shockproof Film Festival din Praga, descris ca „unul dintre cele mai excentrice evenimente cinematografice din lume” (din program face parte și „Trash Humpers” (2009), film regizat de Harmony Korine și care va fi proiectat de pe VHS).

Documentare; filme maghiare; proiecţii speciale

Cinefilii pasionaţi de non-ficţiune au la dispoziţie, ca de obicei, o secţiune de filme documentare noi – câteva opriri obligatorii: „Cum să devii Cary Grant”, de Mark Kidel; „Despre taţi şi fii”, de Talal Derki (Marele premiu al juriului la Sundance 2018); „Nothingwood”, de Sonia Kronlund, şi spectaculosul „Pielea ta atât de fină”, de Denis Côté.

Cei curioşi să descopere câteva din cele mai noi filme din Ungaria o pot face în tradiţionala secţiune Ziua Maghiară, iar fanii starului francez Fanny Ardant, care va primi Trofeul Transilvania pentru întreaga carieră, vor putea să vadă sau să revadă câteva filme ale ei mai vechi sau mai noi, ca actriţă, dar şi ca regizoare.

Dintre proiecţiile speciale, atrag atenţia filmul-experiment de montaj „Aţi văzut filmul meu?” (2016, r. Paul Anton Smith), „un gigantic asamblaj de personaje din peste 100 de filme care se duc la cinema”, şi clasicul american de acum aproape 100 de ani „Safety Last!” (1923), de Fred C. Newmeyer şi Sam Taylor şi cu Harold Lloyd în distribuţie. Proiectat într-o copie restaurată digital și cu acompaniamentul live al pianistului Samuel Liégeon.

Programul şi toate informaţiile despre filme şi invitaţie se găsesc pe site-ul festivalului.

19
/02
/19

SĂ NU UCIZI, filmul co-regizat de Gabi Virginia Șarga și Cătălin Rotaru și inspirat de scandalul media care a cutremurat sistemul sanitar din România acum câțiva ani, va avea pe 1 martie premiera în cinematografele din 29 de orașe din țară.

17
/02
/19

CRONICĂ DE FILM În „Marele Dictator” (1940), Chaplin îl parodia pe Hitler. Scena jocului macabru cu globul pământesc folosit ca balon a devenit cult. Un portret sarcastic al unui om diabolic care influenţează întreaga lume face şi regizorul Adam McKay în „Vice”, o satiră la adresa fostului vicepreşedinte american Dick Cheney.

12
/02
/19

Franco Zeffirelli alături de Robert Powell pe platourile de filmare la Iisus din Nazareth (1976). Regizorul şi producătorul de film, teatru şi operă Franco Zeffirelli împlinește, astăzi, 96 de ani.

12
/02
/19

Filmat în haoticele cartiere din Liban, CAPERNAUM prezintă povestea inspirațională a unui băiețel care se luptă să supraviețuiască sorții copleșitoare. Filmul, care a luat Marele Premiu al Juriului la Festivalul de Film de la Cannes din mai 2018 (unde s-a bucurat de 15 minute de ovații în picioare), este acum considerat unul dintre concurenții principali în cursa pentru premiul Oscar pentru cel mai bun film într-o limbă străină. Capernaum intră din 8 martie (2019) în cinematografele din România.

10
/02
/19

„Când am început jucam la amatori, îl imitam pe Beligan. Doar când am dat examen la Institut, mi s-a spus «mă, tu îl imiți pe Beligan!». Și atunci mi-am dat seama și am căutat să scap de chestia asta.” , spune Victor Rebengiuc, actorul care a împlinit, astăzi, 86 de ani.

10
/02
/19

CRONICĂ DE FILM Prezentat în premieră mondială în secțiunea Forum a Festivalului de la Berlin, „Monștri.”, debutul în regia de lungmetraj al lui Marius Olteanu, este un film care tratează cu delicatețe un moment de cumpănă din relația unui cuplu din București, interpretat de Judith State și Cristian Popa.

10
/02
/19

"Învigătorul uită că se află într-o cursă, lui îi place doar să alerge." - Joe Pesci, "A funny guy", Joe Pesci, laureat al premiilor Oscar, comediant şi interpret al unor personaje extrem de volatile, într-o varietate de genuri cinematografice, născut, la Newark, New Jersey a împlinit, ieri, 76 de ani.

09
/02
/19

Actorul britanic Albert Finney, nominalizat de cinci ori la premiul Oscar şi cunoscut pentru apariţiile sale în filmele "Tom Jones", "The Dresser", "Murder on the Orient Express" şi "Erin Brockovich", a murit la vârsta de 82 de ani. Finney a combinat filmul, apariţiile TV şi scena, de-a lungul unei cariere remarcabile de şase decenii.

08
/02
/19

INTERVIU „Monștri.”, debutul regizorului Marius Olteanu, este singurul film românesc din selecția din acest an a Festivalului de la Berlin, unde a fost inclus în secțiunea Forum. Un film cu o „poveste de dragoste atipică”, așa cum o numește Marius Olteanu, care vorbește pe larg despre realizarea acestui lungmetraj ambițios.

07
/02
/19

Mâine (joi), începe, la Berlinale Palast, Festivalului de Film de la Berlin.Eevenimentul va fi deschis de actriţa Juliette Binoche, preşedinta juriului internaţional de anul acesta, Monika Grütters, ministrul german al Culturii, Michael Müller, primarul Berlinului si Dieter Kosslick, directorului Berlinalei. Cea de-a 69-a ediţie a Festivalului Internaţional de Film de la Berlin va avea loc în perioada 7 - 17 februarie.

Page 1 of 22812345...102030...Last »