“Rebeli cu o cauză”. Privind înapoi cu emoţie
https://www.ziarulmetropolis.ro/rebeli-cu-o-cauza-privind-inapoi-cu-emotie/

CRONICĂ DE FILM În documentarul “Rebeli cu o cauză” (2019), de Dobrivoie Kerpenisan, prezentat în premieră la Astra, români de diferite categorii sociale vorbesc despre singurul lucru ce îi mai uneşte: Revoluţia la care au participat în decembrie 1989 în comuna lor bănăţeană, Sânpetru Mare, când au fost fotografiaţi de viitorul cineast.

Un articol de Ionuţ Mareş|6 noiembrie 2019

Premisa documentarului „Rebeli cu o cauză” pare simplă, însă potenţialul ei este uriaş.

De etnie sârbă, Dobrivoie Kerpenisan era în decembrie 1989 student la Arte în Germania de Vest, unde plecase cu părinţii când era copil, fugind din Banatul românesc.

A ajuns în România încă socialistă pe 17 decembrie, cu puţin timp înainte de închiderea graniţelor. Venise în comuna unde se născuse, Sânpetru Mare, să-şi viziteze bunicii şi alte rude, aşa cum mai făcuse de câteva ori şi în timpul comunismului.

De data asta însă, în Timişoara tocmai începuse Revoluţia, iar evenimentele de acolo au avut primele efecte până în Sânpetru Mare, unde oamenii au început de asemenea să se revolte. Şi-au exprimat solidaritatea cu victimele Revoluţiei din marele oraş, dar şi propriile nemulţumiri. Au afişat bannere anticomuniste şi au strigat „Jos Ceauşescu!”. Au invadat clădirile oficiale şi au distrus tablourile cu dictatorul.

Chiar din prima zi, tânărul fotograf a urmărit mulţimea din sat cu aparatul său, mânat de instinct.  A fotografiat protestele şi pe cei mai vizibili participanţi, fără a fi neapărat conştient de importanţa evenimentelor.

„În acele zile fotografiam în special oameni obişnuiţi: tineri, vârstnici, copii, mame, muncitori şi alţii. La momentul respectiv nu eram conştient despre semnificaţia istorică a acţiunilor mele. Eram unul dintre ei, iar faptul că eram acolo a fost singurul lucru care a contat în acel moment. O experienţă existenţială care avea să-mi schimbe viaţa în final”, spune Dobrivoie Kerpenisan, care a scos recent din uitare fotografiile făcute în tinereţe (unele chiar la Timişoara).

La 30 de ani de atunci, Dobrivoie Kerpenisan, devenit între timp şi cineast, i-a căutat pe protagoniştii revoltei din Sânpetru Mare şi din instantaneele sale care surprind energia extraordinară a manifestaţiilor. Le-a arătat fotografiile din urmă cu trei decenii (incluse, între timp, într-un album), i-a îndemnat să rememoreze acele momente istorice şi să îşi spună gândurile în legătură cu traseul României.

Exact acest proces de confruntare cu trecutul a unor oameni simpli, foşti revoluţionari la ei în comună, este surprins în documentarul „Rebeli cu o cauză”, care nu are o structură foarte spectaculoasă – o înşiruire de secvenţe de câteva minute fiecare cu câte unul dintre personajele din fotografiile vechi, filmate în mediul lor de acum.

Foarte puternică este însă emoţia autentică pe care oamenii o trăiesc în faţa imaginilor cu ei tineri, în timpul protestelor de acum 30 de ani, şi pe care camera de filmat o înregistrează cu delicateţe, în planuri fixe, neintruzive.

Însă această mizanscenă şi această structură de montaj aparent nesofisticate au forţa lor. Şi asta pentru că filmul, de la scenă la scenă, funcţionează şi ca o reconstituire minuţioasă, din fotografiile de altădată şi din rememorările de acum, a cronologiei unei mini-revoluţii dintr-un sat bănăţean, desfăşurată la marginea istoriei, departe de ochii lumii largi.

Şi ar fi rămas probabil complet uitată dacă nu ar fi existat un tânăr venit din Germania şi aparatul său de fotografiat.

Apoi, planul secund în fiecare dintre secvenţele-interviu vorbeşte, subtil, despre situaţia prezentă a foştilor revoluţionari: de la cei mai săraci (unul dintre ei este lăsat, din milă, să locuiască în gara abandonată a comunei, iar altul trăieşte în mizerie) şi simplii pensionari sau agricultori şi până la un manager de firmă şi o femeie asistentă medicală stabilită de mai mulţi ani în Spania.

Diversitatea destinelor şi a opiniilor faţă de trecut, inspirat reflectată prin decupajul făcut de Dobrivoie Kerpenisan, arată în ce fel speranţele din timpul acelor zile, ameţitoare datorită presimţirii libertăţii, s-au împlinit. Dacă s-au împlinit.

Iar montajul construit din secvenţele-amintire succesive sugerează, în subtext, un individualism inerent al post-comunismului, cu victime şi învingători, pus în contrast cu solidaritatea şi euforia din timpul răbufnirii populare din acel decembrie tot mai îndepărtat, redate în fotografiile alb-negru, incluse, de altfel, în prologul filmului.

Vineri, 8 noiembrie, de la ora 19.00, La Goethe Institut din Bucureşti (Pavilion 32, Calea Dorobanţi 32), va avea loc, în prezenţa lui Dobrivoie Kerpenisan, vernisajul expoziţiei “Unfinished: Rebels With a Cause – Eroii neştiuţi ai Revoluţiei române, după 30 de ani”, cu fotografiile care au stat la baza filmului „Rebeli cu o cauză”. Expoziţie va putea fi văzută până pe 23 noiembrie.

25
/11
/21

Expoziția-eveniment „Idolul modern. Henry Moore în Blocul Răsăritean” este deschisă vizitatorilor în perioada 14 octombrie 2021 – 6 februarie 2022, la Muzeul Național de Artă al României. Publicul este invitat astfel să redescopere un moment esențial pentru istoria recentă a artei românești și est-europene.

24
/11
/21

În perioada 26-30 noiembrie 2021, la Iași are loc prima ediție a evenimentului Sinestezia. Timp de 5 zile, publicul se va întâlni cu artiști ieșeni și din țară și va explora arta în diverse forme neconvenționale, atât fizic, cât și online prin transmisiuni live gratuite.

12
/11
/21

Este migrarea online o amenințare pentru arta contemporană? Metaverse-ul bate la ușă și, de data aceasta, nu ca spațiu versatil dintr-un roman cyberpunk. Facebook ne asigură că o simplă logare cu datele personale ne va așterne realitatea virtuală la picioare. Școala, muzeul și locul de muncă vor deveni accesibile de pe propria canapea. Întrebarea ar fi, însă: ne dorim cu adevărat asta?

02
/11
/21

Joi, 4 noiembrie, are loc la MNȚRplusC, în cadrul Muzeului Național al Țăranului Român (Str. Monetăriei nr. 3), deschiderea expoziției „Nu vorbim despre sclavie modernă”, cea de-a doua din seria „Politici ale non-acțiunii”, semnată de artista Nona Șerbănescu în colaborare cu curatorul Eugen Rădescu.

26
/10
/21

Școala de Valori a dat startul înscrierilor pentru cea de-a șaptea ediție a Burselor stART și pune la bătaie 30 de burse, cu o valoare individuală de 6.000 de lei. Acestea pot fi accesate de elevii care sunt la liceu, talentați la pictură, desen, muzică și artele viitorului (v-logging, blogging, scriere creativă, fotografie), care se pot înscrie pe baza unui portofoliu.