Recuperarea valorilor. ICR publică doi reprezentanți ai exilului literar românesc din Franța
https://www.ziarulmetropolis.ro/recuperarea-valorilor-icr-publica-doi-reprezentanti-ai-exilului-literar-romanesc-din-franta/

Două titluri noi – volumul de proză scurtă Întâmplări dintre amurg şi noapte de Sorana Gurian şi piesa de teatru Brambura sau Spiritul pedepsit de Theodor Cazaban – îmbogăţesc, în această vară, portofoliul Editurii Institutului Cultural Român.

Un articol de Petre Ivan|16 iulie 2020

Puțin cunoscută în România, Sorana Gurian (1913, Comrat – 1956, Paris) este o figură cu totul insolită a literaturii române şi a exilului literar românesc. Scriitoare importantă la cenaclul Sburătorul al lui Eugen Lovinescu în perioada interbelică, Sorana Gurian a intrat în contact cu viaţa literară pariziană – André Gide, Jean Cocteau, Max Jacob, Anaïs Nin – și a scris la revista Charpentes, ajungând la Paris în 1938 din cauza unor probleme de sănătate. A colaborat la Radio Europa Liberă. Cărţile ei nu au fost nici traduse integral, nici reconsiderate după 1989. Întâmplări dintre amurg şi noapte, volum de proză scurtă publicat de Sorana Gurian în 1946, este acum reeditat pentru prima oară. Publicarea acestui volum, în Seria de autor „Sorana Gurian“ a Editurii ICR, întregește profilul unei excepționale scriitoare, conturat de memorialistica autoarei și de trilogia sa romanescă (Zilele nu se întorc niciodată, Les Amours impitoyables, Povestea unei lupte).

„Pusă la zid, încă din a doua jumătate a anilor ’40, ca exponentă a celei mai «putrede» burghezii, Sorana Gurian nu a mai putut fi reconsiderată nici măcar în perioada dezghețului cultural: amoralismul «decadent», cosmopolitismul, atitudinea de sfidător pesimism, erotismul exhibat în Zilele nu se întorc niciodată și Întâmplări dintre amurg și noapte ar fi făcut imposibilă orice tentativă de recuperare chiar și în condițiile în care autoarea nu ar fi părăsit România pentru a se integra – destul de activ – diasporei culturale anticomuniste“, scrie criticul literar Bianca Burța-Cernat. Despre opera sa, celebrul Eugen Lovinescu spunea: „Citesc nuvelele Soranei Gurian: admirabil și abject.“

Cea de-a doua apariție a Editurii ICR este comedia în trei acte Brambura sau Spiritul pedepsit de Theodor Cazaban, volum bilingv (română-franceză), traducere din limba franceză de Olimpia Coroamă.

Theodor Cazaban (1921, Fălticeni – 2016, Versailles) a debutat cu poezie în 1940, apoi s-a dedicat dramaturgiei. După susținerea licenței în limba și literatura franceză la București, pleacă, la sfârșitul anului 1947, în exil la Paris. Lucrează ca redactor la revista La Nation roumaine (1951-1970) și colaborează, printre altele, la posturile de radio Europa liberă și Vocea Americii. În 1963 publică la Editura Gallimard singurul său roman, Parages, care se bucură de cronici elogioase în presa franceză. A activat în cadrul Comitetului Național Român și a deținut funcția de secretar general al Fundaţiei Regale Universitare „Carol I” și de vicepreședinte al Centrului Român de Cercetări de la Paris.

„În contextul teatrului francez al acestor ani ’60, în care textele dramatice angajate sau pur și simplu politice și realiste erau prezente, noutatea lui Cazaban este aceea că piesa lui îndrăznește să transmită un mesaj care este exact contrariul unui mesaj progresist. Dacă în romanul său Parages, apărut cu un an mai devreme, el a putut, sub o haină «modernă», să lase să pătrundă, într-un mod adesea enigmatic, câteodată mai direct, concepții esoterice, metafizice sau de-a dreptul politice, în Bramboura reia tematica antimodernă într-un mod direct, explicit, chiar didactic“ – Gina Puică, din studiul introductiv

Volumele se găsesc în librăria Institutului Cultural Român (Aleea Alexandru nr. 38, București), program L-J 10-17, V 10-15, tel. 031 7100 658.

***

Sorana Gurian – Întâmplări dintre amurg şi noapte

ISBN 978-973-577-742-5

216 pag, 25 lei

***

Theodor Cazaban – Brambura sau Spiritul pedepsit

ISBN 978-973-577-745-6

372 pag, 30 lei

27
/02
/20

Fragmente esențiale dintr-o carte-monument „Balcanii. De la sfârșitul Bizanțului până azi”, de Mark Mazower (profesor de istorie la Columbia University).

25
/02
/20

Ernesto Sábato (1911-2011) a fost unul dintre cei mai importanți scriitori argentinieni din secolul XX, dacă nu cel mai important. Alături de Borges și Cortázar, Sábato a dat o viață nouă literaturii sud-americane.

21
/02
/20

Marketingul face întâlnirea/interacțiunea dintre artiști și public posibilă. Este esențial, dat fiind că artele spectacolului nu există în lipsa receptării directe de către un public prezent în proximitate. Volumul combină fondul teoretic cu câteva studii de caz și opiniile unor personalități ale lumii culturale/profesioniști cu mulți ani de experiență. Printre ei: Emil Boroghină, Constantin Chiriac, Lucian Vărșăndan, Adrian Roman, Dan Bartha-Lazăr, Vava Ștefănescu, Gilda Lazăr, Marinela Țepuș, Tamara Susoi, Maria Sârbu și Simion Buia.

16
/02
/20

Pe 12 februarie s-au împlinit 126 de ani de la nașterea uneia dintre scriitoarele cele mai cunoscute ale României interbelice. Purtând un pseudonim pe care l-a dezagreat dar care a consacrat-o, Otilia Cazimir a fost o feministă a vremii ei, dar și iubita discretă a unui alt mare poet.

09
/02
/20

În „Fata cu Leica” (Editura Art, 2019), Helena Janeczek spune extraordinara poveste a fotografei Gerda Taro, prima femeie fotograf ucisă pe front și partenera legendarului Robert Capa. O carte de neratat!

09
/02
/20

Născut pe 9 februarie 1940, la Cape Town, scriitorul sud-african J.M. Coetzee, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură (2003), împlinește astăzi 80 de ani. Cartea pe care v-o propunem este primul său roman, „Ținuturi în crepuscul” (Editura Humanitas Fiction).

06
/02
/20

Vineri, 21 februarie, la ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (Bd. Regina Elisabeta 38), va avea loc o dezbatere pornind de la volumul „Suntem dezrădăcinate. Călătoria mea şi poveştile altor fete refugiate din toată lumea”, apărut de curând la Editura Polirom, în traducerea Biancăi Alecu.

05
/02
/20

Pentru că februarie este luna iubirii (veți constata atât pe 14 februarie, cât și pe 24), ne-am gândit ce carte s-ar putea dovedi perfectă atât pentru doamne și domnișoare, cât și pentru domni. Am optat pentru „Cele zece iubiri ale lui Nishino”, de Hiromi Kawakami (Polirom, 2015, traducere din japoneză de Florin Oprina).

02
/02
/20

În cea mai nouă carte a sa, „Suntem dezrădăcinate” (Editura Polirom, 2019), Malala Yousafzai (Premiul Nobel pentru Pace, 2014) aduce laolaltă povești impresionante ale fetelor refugiate din întreaga lume.

28
/01
/20

Joi, 30 ianuarie, de la ora 19.00, librăria Humanitas de la Cișmigiu va fi gazda unui dialog despre Bucureștiul cărților și al scriitorilor. Cele două autoare ale volumului Dicționar de locuri literare bucureștene, Corina Ciocârlie și Andreea Răsuceanu, și invitații lor, criticii literari Dan C. Mihăilescu, Mihai Zamfir și Angelo Mitchievici, vor fi ghizi într-o recartografiere a orașului prin ficțiune.

28
/01
/20

Îndeobște, afacerile premiilor literare din România sunt banale și jalnice reglări de conturi între găști, se desfășoară între oameni care ar intra toți într-o debara sau într-o cabină telefonică. Certuri mari, mize mici.