Regina Maria a României, elogiată în cea mai urmărită emisiune matinală din Marea Britanie
https://www.ziarulmetropolis.ro/regina-maria-a-romaniei-elogiata-in-cea-mai-urmarita-emisiune-matinala-din-marea-britanie/

Regina Maria, figură centrală în eforturile de război ale României din timpul primei conflagraţii mondiale, a fost prezentată publicului britanic într-o serie de intervenţii ample ale istoricului şi realizatoarei TV Tessa Dunlop, în cadrul unor emisiuni de mare audienţă ale posturilor de televiziune şi radio BBC One (BBC Breakfast), BBC Radio 4 (Woman’s Hour), Channel 5 (5 News) şi în varianta online a revistei History Today.

Un articol de Petre Ivan|12 noiembrie 2018

Întrebată în cadrul emisiunii BBC Breakfast (1,5 milioane telespectatori) de ce crede că Regina Maria este puțin cunoscută în Marea Britanie, țara ei de naștere, Tessa Dunlop a răspuns:

„Desigur regimul comunist a ascuns realizările familiei regale, însă cred că multe motive au de-a face cu noi, aici în Marea Britanie, cu felul în care interpretăm istoria lumii și a războiului. Marele ei moment a fost în timpul Primului Război Mondial, când românii au fost aliații noștri, începând din 1916. Dar noi nu ne oprim aproape niciodată atenția asupra frontului de est, suntem preocupați doar de frontul de vest și e de înțeles, pentru că aici au pierit oamenii noștri. Dar cred că, dacă e să ne gândim la schimbările din societatea britanică, la cele două mari comunități poloneză și română, poate că a venit timpul să privim și spre aliații noștri și spre poveștile lor extraordinare.”

Tessa Dunlop

Tessa Dunlop a reamintit publicului englez originea britanică a Reginei Maria, precum și portretul realizat în epocă de New York Times, care o descria drept „o personalitate expresivă şi de neuitat din timpul războiului”.

În opinia jurnalistei britanice, există o paralelă între destinul Reginei Maria și cel al Prințesei Diana, nu doar din prisma căsătoriei cu prinți moștenitori ai tronurilor, ci și prin felul revoluționar în care au gestionat relația cu presa.

„Să porți uniformă de asistentă medicală devenise în timpul războiului forma idealizată a condiției feminine și, odată cu moartea lui Edith Cavell (asistentă medicală britanică a cărei execuție de către armata germană în Belgia, în 1915, a fost condamnată internațional și prezentată in extenso în presă – nota noastră), se crează, dacă vreți, un spațiu vacant în care această martiră trebuie să se reîncarneze. Din prima zi a războiului Regina Maria este foarte preocupată nu doar de hainele sale albe de asistentă – care, în adevărat spirit ortodox oriental, sunt lungi până la pământ, astfel încât dau senzația că ar putea aparține unei călugărițe, cu crucea roșie, simbolul universal al speranței, vizibilă deasupra frunții – dar insista ca și fiicele ei și toate marile doamne ale României să îi urmeze exemplul.”

Tessa Dunlop a remarcat, în portretul făcut Reginei, curajul ei extraordinar:

Regina Maria pe front în timpul Primului Război Mondial, alături de Averescu

„Își pierde cel mai tânăr și prețuit fiu din cauza tifosului, când germanii se apropie de București, epidemia omorând a opta parte din populație, incluzând și victimele de pe front. Cu cât situația se înrăutățea, cu atât mai mult pare mai nepăsătoare în fața pericolului, atrăgând atenția ziariștilor. De exemplu, când cei din jurul ei insistau să poarte mănuși de cauciuc, tifosul fiind foarte contagios în special în mijlocul iernii în România, Regina le răspunde, memorabil: <<Nu credeți că soldații se bucură mai mult când îmi sărută mâna neacoperită?>>, întâmplare amintită de diplomatul francez Saint-Aulaire în memorii. Și-a asumat riscuri considerabile.”

Jurnalista britanică a menționat eforturile diplomatice ale Reginei Maria atât la Conferința de Pace de la Paris, cât și pe lângă regele George al V-lea al Marii Britanii, vărul ei. La sfârșitul Primului Război Mondial, România devenea a 5-a cea mai mare țară din Europa.

Excelentă vorbitoare de limba română și o prietenă a României, Tessa Dunlop a amintit și de două dintre evenimentele pe care Institutul Cultural Român le propune în următoarea perioadă. Primul dintre acestea o are în prim plan chiar pe scriitoarea britanică, care va susține o conferință la sediul ICR Londra în 21 noiembrie, în timp ce la începutul lunii decembrie va fi instalată o statuie în localitatea Ashford, în apropierea locului de naștere al prințesei engleze care avea să devină Regina Maria a României.

Liliana Țuroiu, președintele Institutului Cultural Român, a salutat interesul pentru Regina Maria, o oportunitate de care diplomația culturală românească din Marea Britanie va continua să țină seama. „Echipa noastră din Londra a înregistrat o reacție imediată dupa aparițiile Tessei Dunlop, mulți oameni dorind să afle și alte detalii ale poveștii Reginei și, implicit, a României acelor ani. Așa cum publicul britanic al Institutului este deja obișnuit, curiozitatea le va fi răsplătită prin evenimente de mare ținută.”

Tessa Dunlop

Segmentele de emisiune despre Regina Maria pot fi urmărite aici:

BBC One Breakfast, TV
BBC Radio 4, Woman’s Hour
articol History Today

Intervenţiile din mass-media ale Tessei Dunlop vin în contextul celebrării a 100 de ani de la Armistiţiul din 11 noiembrie, care a încheiat Primul Război Mondial.

Realizatoare TV/radio și scriitoare britanică, Tessa Dunlop a studiat Istorie Modernă la Universitatea din Oxford, unde a obținut premiul Gertrude Easton History. A fost co-prezentatoare a serialului Coast de pe BBC Two și a avut apariții în programe la Channel 4, Discovery Channel, US History, Channel 5 și UK TV. iar în 2005 a câștigat premiul Royal Society Television. A publicat două cărți de istorie The Bletchley Girls și best-sellerul Sunday Times The Century Girls. În prezent urmează studii doctorale la Sheffield Hallam University și lucrează la o carte despre viața Reginei Maria.

Foto: Regina Maria a României ,Tessa Dunlop – BBC

01
/03
/17

Povestea mărţişorului a supravieţuit în diferite forme până în prezent, de la firul simplu răsucit în alb şi roşu până la cel virtual. Mărţişor, Mărţişug sau Marţ era consemnat de etnologii începutului de secol XX ca obicei de 1 martie, prezent nu numai la români, dar şi la bulgarii şi albanezii din Balcani. Ţăranii păstrau obiceiul în fiecare început de primăvară, ca semn protector împotriva bolilor şi a nenorocului.

27
/02
/17

O schiţă realizată de Rembrandt, care reprezintă un câine, a fost autentificată după ce timp de 250 de ani a fost atribuită unui pictor german specializat în tablouri cu animale. Descoperirea a fost descrisă drept ”o senzaţie” de reprezentanţii Muzeului Herzog Anton Ulrich, din Braunschweig, unde schiţa a fost expusă timp de mai multe decenii şi era prezentată ca o lucrare a artistului Johann Melchior Roos.

21
/02
/17

Muzeul Național al Satului "Dimitrie Gusti" organizează în perioada 27 februarie - 8 martie Târgul "De Mărțișor", eveniment prin care își propune promovarea "vechiului obicei al dăruirii, la început de primăvară, a micilor obiecte artizanale cu rol protector".

17
/02
/17

Cu prilejul „Zilei Brâncuși ” care se sărbătorește la nivel național în fiecare an, la 19 februarie, MNAR prezintă în perioada 19-26 februarie 2017 o selecție de fotografii-document care surprind pe de o parte etapele instalării Coloanei Infinitului la Târgu-Jiu și pe de altă parte atmosfera atelierului parizian al lui Constantin Brâncuși care, în unele imagini, apare alături de sculpturile sale.

13
/02
/17

Deschiderea ediției din acest an a Carnavalului de la Veneția (11-28 februarie) a fost marcată de un show acvatic spectaculos, la care au participat, ca în fiecare an, numeroși vizitatori. Show-ul inaugural, pus în scenă pe Canalul Cannaregio, a celebrat sâmbătă seara temele frumuseții, mării și vanității, printr-o paradă a creaturilor marine.

30
/01
/17

Expoziţia itinerantă "Lumea turcică din Munţii Altai până în Balcani", ce aduce in fata publicului 33 de picturi în ulei semnate de tot atâţia artişti din 17 ţări, se va deschide pe 1 februarie, de la ora 18.30, la Galeria Artelor din cadrul Cercului Militar Naţional.

21
/12
/16

Tabloul "Țărăncuțe" ("De la fântână") de Nicolae Grigorescu a fost adjudecat, marți seară, la prețul de 320.000 de euro, la licitația de iarnă a Artmark, devenind cea mai bine vândută lucrare din acest an. Printre vedetele serii s-au mai numărat "Intimitate" de Nicolae Tonitza, "Car cu boi la amiază" de Nicolae Grigorescu, "Pod" de Adrian Ghenie sau "Pieta" de Corneliu Baba.

19
/12
/16

Romfilatelia a editat o nouă emisiune de mărci poştale tematice în cadrul proiectului „Stele de aur ale scenei şi ecranului”. Cele şase timbre ale acestui proiect filatelic au aceeaşi valoare nominală, de 4,50 lei, şi prezintă Stele de Aur ale scenei româneşti, în imagini de colecţie: Adela Mărculescu, Florina Cercel, Ilinca Tomoroveanu, Alexandru Arşinel, Ion Caramitru, Costel Constantin.

15
/12
/16

Ateneul Român găzduiește instalația documentară itinerantă dedicată pianistei Clara Haskil. Informațiile documentare sunt însoțite de fotografii și documente inedite, din Arhiva Muzicală a Bibliotecii Cantonale Universitare din Lausanne și a Fundației Clara Haskil din Elveția.