Repere cotidiene pentru memoria culturală ieșeană
https://www.ziarulmetropolis.ro/repere-cotidiene-pentru-memoria-culturala-ieseana/

Muzeul Naţional al Literaturii Române Iaşi demarează un nou proiect de revitalizare a memoriei culturale a Iaşului, prin marcarea, cu ajutorul plăcilor memoriale, a unor clădiri / locuri semnificative pentru istoria cultural-literară a oraşului.

Un articol de Petre Ivan|24 martie 2016

Proiectul face parte din planul managerial 2013-2017 al instituției și își propune (re)punerea în valoare, prin marcare, a clădirilor ieșene în care au trăit sau au creat personalități naționale, a locurilor cu încărcătură culturală.

În anul 2016, MNLR Iași își propune să amplaseze aproximativ 30 de plăci memoriale în locuri semnificative din Iași.

Primele două plăci au fost deja instalate. Prima, în fața clădirii care i-a aparținut lui Iacob Negruzzi (strada Păcurari, nr. 21), iar a doua în curtea Muzeului „Vasile Pogor”. Pe lângă marcarea culturală a spațiului, plăcile au rolul de a oferi detalii incitante sau de a spune pe scurt o poveste interesantă extrasă din istoria locului, pentru turiști, dar și pentru localnicii care încă nu cunosc lucruri importante din istoria Iașului.

De exemplu, în fața clădirii în care a locuit Iacob Negruzzi, se menționează și faptul că: „Iacob Negruzzi a găzduit aici câteva ședințe ale Junimii, la care Mihai Eminescu a recitat în 1883 poezia «Doina», iar Titu Maiorescu a citit în 1884 «O scrisoare pierdută» de I.L.Caragiale”.memoria culturală ieșeană

De asemenea, placa memorială din curtea Casei Pogor este instalată pe stâlpul de iluminat care „a fost realizat la ȘCOALA DE ARTE ȘI MESERII, înființată în 1840 la Iași, în timpul domniei lui Mihai Sturdza, prin efortul lui Gheorghe Asachi, cel care a pus și bazele presei în limba română”.

Sunt de părere că memoria culturală trebuie exersată și la nivelul cotidianului, contribuind astfel organic la asimilarea tradițiilor culturale și formarea tinerelor generații. Patrimoniul literar se promovează nu doar prin manuale școlare, muzee și expoziții, ci și prin intermediul clădirilor, al străzii.

Nu inventăm nimic, învățăm de la alții: orașele occidentale sunt înțesate de astfel de repere culturale, cu un impact important asupra turismului cultural. Iașul are o istorie literară, artistică și academică de excepție, mult prea puțin exploatată din acest punct de vedere. Încă o dată suntem restanți, ieșenii, față de propria noastră istorie. – Dan Lungu, director al Muzeului Național al Literaturii Române Iași.

Inițiativa Muzeului Național al Literaturii Române Iași a beneficiat de colaborarea mai multor instituții ieșene în identificarea clădirilor/locurilor semnificative: Academia Română – filiala Iași, Institutul de Filologie Română „A. Philippide”, Facultatea de Biologie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Uniunea Artiștilor Plastici din Iași, Școala Populară de Arte „Titel Popovici”.

Foto: Memoria culturală ieșeană – muzeulliteraturiiiasi.ro

22
/03
/16

Peste aproximativ o săptămână, debutează ediţia de primăvară a Kilipirim, cel mai important târg de carte cu discount din România. De miercuri, 30 martie, până duminică, 3 aprilie, cele mai însemnate edituri autohtone îşi aşteaptă vizitatorii la etajul al doilea al Unirea Shopping Center, Aripa Călăraşi. 

22
/03
/16

Editura RAO anunţă apariţia volumului ,,Grace. Biografia”, de Thilo Wydra, un tribut adus lui Grace Kelly, actriţă de succes, câştigătoare a unui premiu Oscar, devenită prinţesă prin căsătoria cu prinţul Rainier al III-lea de Monaco.

21
/03
/16

Mă văd aievea aruncându-mă în adâncul internetului, călătorind, cine poate şti cum, prin neştiutele servere ale Domnului, până la prietenul meu virtual T.O. Bobe. Mă văd aievea ieşind din computerul dumnealui personal, luându-l de guler şi plesnindu-l cu două palme - blând, dar ferm, amical, dar răsunător. I-aş spune, dând în el, întocmai aceste cuvinte: de ce nu mai publici, mă nenorocitule, poezie?

20
/03
/16

Radu Jude, Daniela Luca şi Simona Sora sunt invitați la cea de-a 123-a ediție a clubului de lectură Institutul Blecher, care are loc duminică, 20 martie, la ora 19.00, la Tramvaiul 26 (str. Cercului, nr. 26) și al cărei subiect va fi chiar fascinantul scriitor interbelic.

19
/03
/16

„O istorie a Tibetului” de Sam van Schaik, cel mai nou titlul al colecției Historia a Editurii Polirom, propune o incursiune în poveștile unui tărâm misterios al lumii, care continuă să fascineze.

17
/03
/16

Miercuri, 23 martie, de la ora 19.00, editura Nemira lansează în cadrul Întâlnirilor Yorick cartea De ce râdem la teatru. O explorare practică a comediei fizice, scrisă de multi-premiatul regizor John Wright. Evenimentul are loc la ceainăria Serendipity, de pe strada Dumbrava Roșie, nr. 12 (la câteva minute de mers pe jos de la Teatrul Bulandra, Sala Toma Caragiu).

17
/03
/16

Ministrul Culturii Vlad Alexandrescu este unul dintre cei mai activi miniştri din Cabinetul Dacian Cioloş. Fost ambasador în Luxemburg, nepot al marelui om de litere Tudor Vianu, profesor universitar consacrat, doctor la Paris  cu o lucrare asupra căreia nu planează suspiciuni de plagiat. Ce caută acest om în Guvernul României?

17
/03
/16

Academicianul şi matematicianul Solomon Marcus a încetat din viață, în această dimineaţă, la Institutul "C. C. Iliescu" din Capitală. Academicianul avea 91 de ani.

16
/03
/16

„În anii '80, în plină dictatură ceaușistă, Umberto Eco a venit la București la lansarea traducerii românești a „Numelui trandafirului”. Întâlnirea a fost secretă, doar cu scriitori selectați atent. Câțiva optzeciști au aflat însă și au încercat, zgomotos, să intre în sală. De teama scandalului (Eco trebuia să apară din clipă-n clipă), la intervenția unui critic important, au fost lăsați și ei la întâlnire. Așa am apucat să-l vedem și să-l auzim pe scriitorul care era pe buzele tuturor în lume”, scrie Mircea Cărtărescu, într-un editorial publicat în numărul din martie al revistei Q Magazine şi intitulat „Un ecou la moartea lui Eco”

15
/03
/16

Editura Nemira lansează prima parte a Trilogiei Balcanice – Marea șansă, scrisă de prozatoarea britanică Olivia Manning. Cartea apare în colecția Babel, coordonată de Dana Ionescu, în traducerea Dianei Stanciu.

15
/03
/16

Florin Iaru, Marius Chivu, Cristian Teodorescu și Dan Pleşa lansează o revistă de proză scurtă. Prima revistă românească de acest fel. Intitulată "iocan", noua revistă se adresează cititorilor şi scriitorilor care doresc să îşi scoată prozele de la sertar şi să le publice. Lansarea acesteia va avea loc la sfârşitul primăverii.

14
/03
/16

Librăria viitorului, una în care oaspeții pot imprima cartea aleasă în câteva minute - premieră în Europa - se va deschide la Paris. Catalogul complet al cărților care pot fi achiziționate în acest mod de la noua librărie poate fi consultat pe tableta electronică înainte de a face comanda.

11
/03
/16

”Mai demult citeam mai mult. Mi-e greu să mă scot din priză. Mi-e greu să închid computerul. Recunosc. Mi-e greu să fug de la repetiţie. Când ajung acasă, de-abia aştept să plonjez într-o carte, dar mi se închid ochii”, spune „librarul de ocazie” Oana Pellea. Actriţa a adăugat, în cadarul evenimentului de la Librăria Bizantină din Capitală, că are un ”maldăr” de cărţi acasă, pe care îşi promite că le va citi într-o zi.

10
/03
/16

Ambasada Israelului în România şi Asociaţia Editorilor din România organizează marţi, 15 martie, începând cu ora 12.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu, conferinta de presă prilejuită de ediţia din acest an a Salonului Internațional de Carte Bookfest, ediţie la care Israelul este invitat de onoare. „Un prilej excelent pentru publicul român de a cunoaşte mai îndeaproape autori israelieni de renume mondial, cât și de a se familiariza cu nume noi, autori de primă mărime, netraduşi încă în limba română.” (ES Tamar Samash, Ambasadoarea Israelului în România)

09
/03
/16

Conform propriilor declaraţii - Memorii, Humanitas, 1991 -, Mircea Eliade s-a născut în urmă cu 109 ani („M-am născut la București, la 9 martie 1907”). Există totuși o notă de subsol a editurii care spune că data reală a nașterii lui Eliade este 28 februarie/13 martie 1907 (s.v.), conform actului de naștere descoperit și publicat de Constantin Popescu-Cadem în Revista de istorie și teorie literară în 1983