Repere cotidiene pentru memoria culturală ieșeană
https://www.ziarulmetropolis.ro/repere-cotidiene-pentru-memoria-culturala-ieseana/

Muzeul Naţional al Literaturii Române Iaşi demarează un nou proiect de revitalizare a memoriei culturale a Iaşului, prin marcarea, cu ajutorul plăcilor memoriale, a unor clădiri / locuri semnificative pentru istoria cultural-literară a oraşului.

Un articol de Petre Ivan|24 martie 2016

Proiectul face parte din planul managerial 2013-2017 al instituției și își propune (re)punerea în valoare, prin marcare, a clădirilor ieșene în care au trăit sau au creat personalități naționale, a locurilor cu încărcătură culturală.

În anul 2016, MNLR Iași își propune să amplaseze aproximativ 30 de plăci memoriale în locuri semnificative din Iași.

Primele două plăci au fost deja instalate. Prima, în fața clădirii care i-a aparținut lui Iacob Negruzzi (strada Păcurari, nr. 21), iar a doua în curtea Muzeului „Vasile Pogor”. Pe lângă marcarea culturală a spațiului, plăcile au rolul de a oferi detalii incitante sau de a spune pe scurt o poveste interesantă extrasă din istoria locului, pentru turiști, dar și pentru localnicii care încă nu cunosc lucruri importante din istoria Iașului.

De exemplu, în fața clădirii în care a locuit Iacob Negruzzi, se menționează și faptul că: „Iacob Negruzzi a găzduit aici câteva ședințe ale Junimii, la care Mihai Eminescu a recitat în 1883 poezia «Doina», iar Titu Maiorescu a citit în 1884 «O scrisoare pierdută» de I.L.Caragiale”.memoria culturală ieșeană

De asemenea, placa memorială din curtea Casei Pogor este instalată pe stâlpul de iluminat care „a fost realizat la ȘCOALA DE ARTE ȘI MESERII, înființată în 1840 la Iași, în timpul domniei lui Mihai Sturdza, prin efortul lui Gheorghe Asachi, cel care a pus și bazele presei în limba română”.

Sunt de părere că memoria culturală trebuie exersată și la nivelul cotidianului, contribuind astfel organic la asimilarea tradițiilor culturale și formarea tinerelor generații. Patrimoniul literar se promovează nu doar prin manuale școlare, muzee și expoziții, ci și prin intermediul clădirilor, al străzii.

Nu inventăm nimic, învățăm de la alții: orașele occidentale sunt înțesate de astfel de repere culturale, cu un impact important asupra turismului cultural. Iașul are o istorie literară, artistică și academică de excepție, mult prea puțin exploatată din acest punct de vedere. Încă o dată suntem restanți, ieșenii, față de propria noastră istorie. – Dan Lungu, director al Muzeului Național al Literaturii Române Iași.

Inițiativa Muzeului Național al Literaturii Române Iași a beneficiat de colaborarea mai multor instituții ieșene în identificarea clădirilor/locurilor semnificative: Academia Română – filiala Iași, Institutul de Filologie Română „A. Philippide”, Facultatea de Biologie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Uniunea Artiștilor Plastici din Iași, Școala Populară de Arte „Titel Popovici”.

Foto: Memoria culturală ieșeană – muzeulliteraturiiiasi.ro

21
/12
/16

Cartea „Dragă, mă duc la Charlie” (traducere din limba franceză de Tudorel Urian) a fost publicată anul acesta, la Editura All. Maryse Wolinski (născută în Algeria) este jurnalistă şi scriitoare, soţia caricaturistului Georges Wolinski, ucis în atentatele de la revista satirică „Charlie Hebdo”, pe 7 ianuarie 2015.

13
/12
/16

Iubitorii de carte sunt așteptați miercuri, 14 decembrie, de la ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu, la lansarea ediției în limba română a romanului Cinci Colțuri, de Mario Vargas Llosa, apărut în traducerea lui Marin Malaicu-Hondrari, în seria de autor dedicată celebrului scriitor peruvian, deținător al Premiului Nobel pentru Literatură.

12
/12
/16

100 de ani. Atât se împlinesc anul acesta de la plecarea spre Moscova, în 1916, a primului transport din Tezaurul României. Astăzi, de la ora 19.00, la librăria Humanitas de la Cișmigiu, cu trei zile înainte ca un secol întreg să fi trecut de atunci, Editura Humanitas lansează „Tezaurul României de la Moscova, Inventarul unei istorii de o sută de ani”, o carte importantă, cea mai amplă publicată până acum pe acest subiect.

09
/12
/16

Revista România literară a desemnat cel mai recent volum al lui Mircea Mihăieş, “Ulysses, 732. Romanul romanului” (Polirom), drept „Cartea anului 2016” . Din juriu au făcut parte Nicolae Manolescu, Gabriel Chifu, Răzvan Voncu, Daniel-Cristea Enache, Gabriel Dimisianu, Angelo Mitchievici, Sorin Lavric şi Simona Vasilache.

09
/12
/16

Scumpe domnule Blecher, sunt mulți ani deja de când vreau să vă scriu și mă rețin. N-am îndrăznit, chiar dacă, pe de o parte, vă consider frate. Păstrez acasă un os devorat de un morb, chiar dacă alt nume a purtat boala mea.

06
/12
/16

Iubitorii de carte sunt invitați în această seară (5 decembrie), de la ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu, la lansarea romanului “Inocenţii” de Ioana Pârvulescu. Alături de autoare vor fi prezenţi: Adriana Bittel, Tania Radu, Dan C. Mihăilescu, Mircea Cărtărescu şi Lidia Bodea. Lansarea va fi urmată de o sesiune de autografe.

06
/12
/16

Vineri, 9 decembrie, de la ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (Bdul Regina Elisabeta 38), va avea loc o întîlnire cu John Simenon, fiul celebrului și îndrăgitului creator al lui Maigret, Georges Simenon.

05
/12
/16

Cantautorul american Bob Dylan, câștigătorul din acest an al Premiului Nobel pentru Literatură, a trimis un discurs de mulțumire pentru a fi citit în cadrul banchetului ce va urma înmânării premiilor, vineri, la Stockholm

02
/12
/16

Scriitorul nipon Haruki Murakami va publica viitorul său roman în luna februarie, după cum a anunțat editura sa, care însă nu a dezvăluit titlul și nici subiectul viitoare cărți. În 2015, Murakami a publicat “Men Without Women”, o colecție de șase povestiri scurte, dintre care una inedită și celelalte cinci apărute deja într-o revistă literară.