Robert Șerban participă la Festivalul Internațional de Poezie StAnza din Scoția
https://www.ziarulmetropolis.ro/robert-serban-participa-la-festivalul-international-de-poezie-stanza-din-scotia/

Robert Șerban va participa în perioada 6-10 martie la cea de-a noua ediţie a Festivalului Internaţional de Poezie StAnza din Scoţia cu volumul Moartea parafina.

Un articol de Andrada Văsii|6 martie 2013

În perioada 6-10 martie, Robert Șerban va participa la cea de-a noua ediție a Festivalului Internațional de Poezie StAnza din Scoția, alături de peste 100 de poeți din întreaga lume, unde va citi o selecție de poeme din cel mai recent volum al său, Moartea parafina, apărut la Editura Cartea Românească (2010).

Traducerea în limba engleză a poemelor este semnată de Ioana Maria Dragomir, Felix Nicolau și Martin Woodside.

„Citită în cheie liric-biografică, poezia lui Robert Șerban relevă un dublu paradox: evocă fără să nostalgizeze și edifică deconstruind. Forța ei provine dintr-un amestec de ironie sentimentală și memorie necruțătoare, explorate cu luciditatea eului pentru care trecutul nu mai există, iar viitorul nu contează. Rasucită în jurul axei care o generează, poezia se reduce, de fapt, la un Punct Omega, la suma propriilor contrarii: renunțînd la virtuțile dulci-acrișoare ale sentimentalismului, poezia e imagine și senzație, mai degrabă decît tehnică și sens. Un discret tremolo, o gîtuire cu greu ținută sub control colorează, totuși, textul, conferindu-i nu doar o aură, ci și un abur: inelul de foc al poeziei adevărate și al inteligenței artistice.” (Mircea Mihaies)

Robert Șerban s-a născut la 4 octombrie 1970, în Turnu Severin. Este scriitor, jurnalist și editor. Trăiește în Timișoara. A debutat cu cartea Firește că exagerez (poezie, 1994, Premiul de debut al Uniunii Scriitorilor din România). Au urmat Odyssex (poezie, 1996), Piper pe limbă (interviuri, 1999, Premiul filialei din Timișoara a U. S. R.), Pe urmele marelui fluviu/ Auf den Spuren des grossen Stroms (coautor, poezie și proză, 2002), Timișoara în trei prieteni (coautor, poezie, 2003, Premiul revistei Poesis), A cincea roată (interviuri, 2004, Premiul filialei din Timișoara a U. S. R.), Barzaconii/ Anus dazumal (proza, 2005), Cinema la mine-acasă (poezie, 2006), Athénée Palace Hotel (coautor, teatru, 2007), Ochiul cu streașina (publicistică, 2007), O căruță încărcată cu nimic/ Ein karren beladen mit nichts (coautor, poezie, 2008) și Moartea parafina (poezie, 2010).

Aflat la a noua ediție, Festivalul de Poezie StAnza este unul dintre cele mai importante evenimente literare de acest fel din Europa, adunând laolaltă peste 100 de poeți din mai multe țări ale lumii, care vor lectura din literatura lor. În cadrul festivalului va avea loc o serie de alte evenimente culturale, de la expoziții de artă vizuală și spectacole de teatru, până la mese rotunde, proiecții de film ori performance-uri.

27
/02
/20

Fragmente esențiale dintr-o carte-monument „Balcanii. De la sfârșitul Bizanțului până azi”, de Mark Mazower (profesor de istorie la Columbia University).

25
/02
/20

Ernesto Sábato (1911-2011) a fost unul dintre cei mai importanți scriitori argentinieni din secolul XX, dacă nu cel mai important. Alături de Borges și Cortázar, Sábato a dat o viață nouă literaturii sud-americane.

21
/02
/20

Marketingul face întâlnirea/interacțiunea dintre artiști și public posibilă. Este esențial, dat fiind că artele spectacolului nu există în lipsa receptării directe de către un public prezent în proximitate. Volumul combină fondul teoretic cu câteva studii de caz și opiniile unor personalități ale lumii culturale/profesioniști cu mulți ani de experiență. Printre ei: Emil Boroghină, Constantin Chiriac, Lucian Vărșăndan, Adrian Roman, Dan Bartha-Lazăr, Vava Ștefănescu, Gilda Lazăr, Marinela Țepuș, Tamara Susoi, Maria Sârbu și Simion Buia.

16
/02
/20

Pe 12 februarie s-au împlinit 126 de ani de la nașterea uneia dintre scriitoarele cele mai cunoscute ale României interbelice. Purtând un pseudonim pe care l-a dezagreat dar care a consacrat-o, Otilia Cazimir a fost o feministă a vremii ei, dar și iubita discretă a unui alt mare poet.

09
/02
/20

În „Fata cu Leica” (Editura Art, 2019), Helena Janeczek spune extraordinara poveste a fotografei Gerda Taro, prima femeie fotograf ucisă pe front și partenera legendarului Robert Capa. O carte de neratat!

09
/02
/20

Născut pe 9 februarie 1940, la Cape Town, scriitorul sud-african J.M. Coetzee, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură (2003), împlinește astăzi 80 de ani. Cartea pe care v-o propunem este primul său roman, „Ținuturi în crepuscul” (Editura Humanitas Fiction).

06
/02
/20

Vineri, 21 februarie, la ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (Bd. Regina Elisabeta 38), va avea loc o dezbatere pornind de la volumul „Suntem dezrădăcinate. Călătoria mea şi poveştile altor fete refugiate din toată lumea”, apărut de curând la Editura Polirom, în traducerea Biancăi Alecu.

05
/02
/20

Pentru că februarie este luna iubirii (veți constata atât pe 14 februarie, cât și pe 24), ne-am gândit ce carte s-ar putea dovedi perfectă atât pentru doamne și domnișoare, cât și pentru domni. Am optat pentru „Cele zece iubiri ale lui Nishino”, de Hiromi Kawakami (Polirom, 2015, traducere din japoneză de Florin Oprina).

02
/02
/20

În cea mai nouă carte a sa, „Suntem dezrădăcinate” (Editura Polirom, 2019), Malala Yousafzai (Premiul Nobel pentru Pace, 2014) aduce laolaltă povești impresionante ale fetelor refugiate din întreaga lume.

28
/01
/20

Joi, 30 ianuarie, de la ora 19.00, librăria Humanitas de la Cișmigiu va fi gazda unui dialog despre Bucureștiul cărților și al scriitorilor. Cele două autoare ale volumului Dicționar de locuri literare bucureștene, Corina Ciocârlie și Andreea Răsuceanu, și invitații lor, criticii literari Dan C. Mihăilescu, Mihai Zamfir și Angelo Mitchievici, vor fi ghizi într-o recartografiere a orașului prin ficțiune.

28
/01
/20

Îndeobște, afacerile premiilor literare din România sunt banale și jalnice reglări de conturi între găști, se desfășoară între oameni care ar intra toți într-o debara sau într-o cabină telefonică. Certuri mari, mize mici.