Robespierre suferea de o maladie imunitară rară
https://www.ziarulmetropolis.ro/robespierre-suferea-de-o-maladie-imunitara-rara/

Revoluţionarul francez Maximilien de Robespierre suferea probabil de sarcoidoză, o maladie imunitară rară care distruge organele interne, în momentul în care a fost executat prin ghilotinare, în 1794, potrivit unui studiu realizat de doi medici legişti francezi.

Un articol de Petre Ivan|21 decembrie 2013

Revoluţionarul francez Maximilien de Robespierre suferea probabil de sarcoidoză, o maladie imunitară rară care distruge organele interne, în momentul în care a fost executat prin ghilotinare, în 1794, potrivit unui studiu realizat de doi medici legişti francezi.

După reconstrucţia şi examinarea cu atenţie a măştii mortuare a liderului „regimului terorii”, medicii legişti Phillipe Charlier şi Philippe Froesch au furnizat un diagnostic postum al bolii de care suferea Robespierre.

Sarcoidoza este o boală care determină organismul să înceapă să îşi atace propriile ţesuturi şi organe interne.

„Mai multe semnalmente clinice au fost descrise de martori contemporani cu el”, afirmă autorii acestui studiu, publicat în revista medicală The Lancet.

Simptomele includ probleme de vedere, sângerări nazale – descrise în documentele medicale ale vremii, în care se spune că Robespierre „îşi acoperea pernele cu sânge proaspăt în fiecare noapte” -, icter – „piele şi ochi colorate în galben – oboseală permanentă şi ulcer varicos recurent.

„Prezenta, totodată, contracţii permanente la nivelul ochilor şi gurii”, spun specialiştii francez, adăugând că „simptomele s-au înrăutăţit între 1790 şi 1794”.

Robespierre

Maximilien de Robespierre avea 36 de ani atunci când a fost executat.

O mască funerară a chipului său a fost realizată imediat după decapitarea lui, iar o copie a acesteia este expusă la Muzeul Granet din Aix-en-Provence, un oraş din sudul Franţei.

Sarcoidoza duce la apariţia unor mici zone inflamate în ţesuturile corpului, denumite granuloame, şi afectează cel mai adesea plămânii, pielea şi nodulii limfatici, dar şi – în anumite forme ale bolii – ochii, ficatul şi pancreasul.

Boala este însoţită adeseori de oboseală şi de o senzaţie generală de disconfort.

Cauzele sarcoidozei nu sunt bine cunoscute, spun specialiştii, şi în cazul multor pacienţi, boala intră în cele din urmă în remisie, fără tratament.

Autorii studiului spun că, deşi există şi alte explicaţii posibile pentru simptomele prezentate de Robespierre, precum tuberculoza şi lepra, aceste boli nu se potrivesc cu descrierea semnalmentelor medicale şi cu evoluţia bolii acestuia.

Sarcoidoza – descrisă pentru prima dată în literatura medicală de savantul britanic Jonathan Hutchinson în 1877 – pare să fie cea mai probabilă cauză, afirmă cei doi cercetători francezi, informează Mediafax.

Maximilien Robespierre, unul dintre cei mai fecunzi ideologi ai Revoluţiei franceze, s-a născut în 1758, în Arras, şi a fost ghilotinat în iulie 1794, la Paris.

Foto: Robespierre – wikipedia

10
/11
/23

În 18 și 19 noiembrie 2023, la ora 19:00, la Teatrul Excelsior va avea loc premiera spectacolului „(R)Evoluție. Ghid de supraviețuire în secolul XXI” de Yael Ronen și Dimitrij Schaad, în regia lui Radu Nica, nume de referință ale scenei românești, multiplu nominalizat la Premiile UNITER și câștigător în 2005 al Premiului de debut pentru spectacolul „Nora“, realizat la Teatrul Naţional „Radu Stanca” din Sibiu.

10
/11
/23

În 18 și 19 noiembrie, de la ora 20:00, Reactor invită publicul la ultima sa producție, „Rața!”, pe un text scris vara aceasta în cadrul rezidenței de scriere pentru autori dramatici, Drama 5.

08
/11
/23

Premiera spectacolului „Crocodil“ are loc pe 8 noiembrie la Centrul Cultural Apollonia (Strada Michael Weiss 22, Brașov). Următoarele reprezentanții au loc pe 12 și 15 noiembrie la Centrul Cultural Apollonia. Elise Wilk, autoarea piesei, vorbește pentru Ziarul Metropolis despre ideile pe care le-a pus pe hârtie și care au devenit replici într-un spectacol pe o temă puternică: bullying-ul în școli.

08
/11
/23

Ritmuri de jazz românesc au surprins asistenţa la Marea Sală UNESCO, cu ocazia alegerii ambasadoarei României, excelența sa doamna Simona Miculescu, în funcția de președinte al UNESCO.