Românii au cumpărat mai multe bilete la film în 2014
https://www.ziarulmetropolis.ro/romanii-au-cumparat-mai-multe-bilete-la-film-in-2014/

Numărul de bilete vândute de cinematografele româneşti a crescut cu 12,4% în anul 2014, iar cota de piaţă a filmelor europene a ajuns anul trecut la un nivel record, a anunţat, luni, Observatorul European al Audiovizualului.

Un articol de Liliana Matei|5 mai 2015

Potrivit acestui raport anual întocmit de organizaţia europeană, numărul de bilete vândute în cinematografele din România a ajuns la 10,2 milioane, în creştere cu 12,4% faţă de anul 2013. De asemenea, încasările din cinematografie au crescut în România, în 2014, cu 15,4% şi au ajuns la 185,2 milioane de lei. În schimb, cota de piaţă a filmelor europene a scăzut anul trecut în România până la 2,2%, cu 0,6 procente mai puţin faţă de 2013, informează site-ul oficial al Observatorului European al Audiovizualului, citat de Mediafax.

În cadrul Uniunii Europene, încasările brute din cele 28 de state membre au cunoscut o creştere uşoară, de 40 milioane de euro, în raport cu 2013, şi au ajuns la 6,32 de miliarde de euro în 2014. În ciuda acestei creşteri de 0,6%, suma totală reprezintă al doilea cel mai slab rezultat financiar din ultimii cinci ani. La fel ca în 2013, curba încasărilor brute o urmează pe aceea a vânzărilor de bilete, care a cunoscut la rândul ei o creştere modestă, de 0,7%, ajungând la 911 milioane de bilete vândute – cu 6,5 milioane mai mult decât în 2013. Cu alte cuvinte, preţul mediu pentru un bilet la cinema – exprimat în euro – a rămas aproape stabil începând din 2012, în jurul valorii de 6,9 euro, în ansamblul Uniunii Europene.

Calculate în monede naţionale, încasările brute au crescut în 14 din 27 de state membre UE pentru care datele au fost disponibile înainte de întocmirea raportului şi au scăzut în celelalte 13 state membre. Creşterea uşoară a încasărilor din cinematografele din UE rezultă, în principal, din creşterile puternice înregistrate în Franţa, Spania (+15 milioane euro – reprezentând o creştere de 3%) şi Polonia (+15 milioane euro – reprezentând o creştere de 9,7%).

Ea se datorează şi aprecierii lirei sterline în raport cu moneda europeană, fapt care a determinat o creştere a încasărilor brute din Marea Britanie, în ciuda unei scăderi de 2,3% în lire sterline. La cealaltă extremitate, cele mai semnificative scăderi ale încasărilor din cinematografie (în valori absolute) au fost înregistrate în Italia (-46 milioane euro – reprezentând o scădere de 7,1%) şi în Germania (-43 milioane euro – reprezentând o scădere de 4,2%).

În afara Uniunii Europene, Federaţia Rusă şi-a confirmat rangul de a doua putere europeană în ceea ce priveşte numărul de bilete vândute – 176,1 milioane. De asemenea, încasările au crescut cu 2,4% faţă de 2013 şi au ajuns la 43,3 miliarde de ruble. Aceeaşi tendinţă de creştere s-a înregistrat şi în Turcia: 61,4 milioane bilete vândute (+22% faţă de 2013) şi încasări de 655 milioane lire turceşti (+30% faţă de 2013).

Ca şi în anii trecuţi, continuările şi filmele derivate (spin-off) şi-au tăiat partea leului în topul biletelor vândute în 2014 în Uniunea Europeană, întrucât nouă continuări şi spin off-uri se regăsesc în topul 20 al peliculelor care au avut cei mai mulţi spectatori anul trecut. Primele trei locuri sunt ocupate de peliculele „Hobbitul: Bătălia celor cinci oştiri/ The Hobbit: The Battle of the Five Armies” (22,7 milioane bilete vândute), „Jocurile Foamei: Revolta – Partea 1/ The Hunger Games: Mockingjay – Part 1” (20,1 milioane de bilete vândute) şi „Cum să îţi dresezi dragonul 2/ How to Train Your Dragon 2” (17,5 milioane de bilete vândute).

„Cu ce ţi-am greşit noi, Doamne?/ Qu’est-ce qu’on a fait au Bon Dieu?”, o comedie franceză despre şocul între civilizaţii, şi „Lucy”, un thriller SF regizat de Luc Besson, se numără printre cele mai mari succese de casă europene, cu 17,1 milioane respectiv 15,2 milioane de bilete vândute în Uniunea Europeană. Alte opere cinematografice au avut un parcurs remarcabil, precum comedia spaniolă „Ocho apellidos vascos”, devenită cel mai mare succes de casă spaniol din toate timpurile, şi comedia britanică „Paddington”.

11178259_718201188302925_7203808322724252549_n

La fel ca în 2013, superproducţiile cel mai bine clasate au atras mai puţini spectatori în comparaţie cu cele din anii precedenţi – 42,7 milioane pentru „Skyfall” în 2012, 38 milioane pentru „Harry Potter şi Talismanele Morţii: Partea 2” în 2011 şi 51,9 milioane pentru „Avatar” în 2010. În paralel, numărul total al spectatorilor care au mers să vizioneze filme europene a crescut, iar aceste producţii au devenit principalul motor al creşterii globale ce a fost înregistrată de numărul de bilete vândute în cinematografele din UE.

Creşterea vânzărilor de bilete a fost în principal determinată de succesul filmelor europene, în contextul în care mai multe superproducţii americane au înregistrat rezultate dezamăgitoare. Cota de piaţă a filmelor americane a scăzut la 63,1%, – foarte departe de nivelul record de 69,3% din 2013 -, în timp ce filmele europene au obţinut o cotă de piaţă ce a cunoscut o creştere de 26,2%, ajungând la nivelul record de 33,4% la nivelul Uniunii Europene.

Este o valoare record după 1996, primul an în care Obvervatorul European al Audiovizualului a început să calculeze această valoare. Această cotă exclude filmele europene produse în Europa cu capital american, care au obţinut cea mai redusă cotă de piaţă din ultimii ani, de doar 0,3%, din totalul biletelor vândute.

Nivelul producţiei de film în Uniunea Europeană progresează în mod constant. Această tendinţă s-a confirmat şi în 2014, întrucât numărul lungmetrajelor europene a crescut de la 1.587 la 1.603 filme.

Această cifră acoperă, potrivit estimărilor, 1.118 lungmetraje de ficţiune şi 485 documentare, reprezentând un nou record. Aproape 32% din lungmetrajele europene au fost coproducţii, iar 68% au rămas producţii naţionale.

Potrivit datelor furnizate de MEDIA Salles, 1.858 de ecrane din Uniunea Europeană au fost convertite în sisteme de proiecţie digitală în 2014. Astfel, numărul ecranelor digitale din UE a ajuns la 27.899. La sfârşitul anului 2014, sălile de cinema din Uniunea Europeană au fost digitalizate în procent de 92%. Doar cinci state membre ale UE înregistrează o rată de digitalizare a cinematografelor sale mai mică de 70% – Republica Cehă (53%), Grecia (38%) şi ţările baltice.

Observatorul European al Audiovizualului, înfiinţat în 1992, este un organism de serviciu public european, compus din 39 state membre şi Uniunea Europeană, reprezentată de Comisia Europeană. Observatorul lucrează în colaborare cu organisme partenere şi cu profesionişti din sectorul audiovizual, are sediul la Strasbourg şi funcţionează în cadrul serviciului juridic din cadrul Consiliului Europei.

31
/01
/24

În februarie, pe HBO Max ai conținut nou de urmărit în fiecare zi a lunii! Cu 29 de titluri noi, este la alegerea ta dacă vrei să urmărești cele mai noi filme, seriale, documentare, animații de pe HBO Max sau, de ce nu, să te pui la curent cu altele dintre sutele de titluri care sunt deja pe platformă.

30
/01
/24

În luna februarie, „Noaptea Albă a Filmului Românesc” este dedicată unui apreciat cineast, reprezentant al Noului Val în cinematografie: Cătălin Mitulescu regizor, scenarist şi producător. TVR Cultural, TVR Internațional și TVR Moldova invită telespectatorii în noaptea de sâmbătă, 3 spre 4 februarie, la un maraton cinematografic alături cele mai reprezentative şi premiate creaţii semnate de Cătălin Mitulescu.

29
/01
/24

Vika este un DJ carismatic în vârstă de 84 de ani și o adevărată vedetă a a scenei clubbingului din Varșovia. Confruntându-se cu trecerea timpului, Vika este de părere că vârsta este doar un număr și îi inspiră pe cei din jurul ei să își trăiască viața la maxim. Documentarul „Vika!” Este disponibil pe HBO Max.

29
/01
/24

Într-o lume și o industrie care se schimbă extrem de rapid, un renumit cineast italian, autor de modă veche, caută sens în filmele pe care le face, în dragoste, precum și în politică. Din 2 februarie, Un viitor luminos/ Il sol dell’avvenire, noul film al lui Nanni Moretti, o comedie care critică modul de a face filme al platformelor de streaming și apără viitorul cinematografului, are premiera în cinema, distribuit de Independența Film.

26
/01
/24

Survolând șansa și neșansa unei relații nemenite, de la aceeași distanță calculată care marchează și ruptura finală dintre cei doi protagoniști, debutul în lungmetraj a lui Celine Song, „Past Lives” dezbate în compoziții corecte, dar niciodată riscante, un „ce-ar fi fost dacă?” venit la 24 de ani de la ultima întâlnire.

25
/01
/24

Sfârșitul sec.XIX, un sat dezbinat de bârfe, certuri și lupta pentru pământ. Frumoasa Jagna, o tânără de 19 ani, un spirit liber ce iese din tiparele comunității, devine centrul atenției în momentul în care familia o obligă să se căsătorească cu Boryna, un moșier văduv, influent și bogat.

24
/01
/24

Despre “Klaus & Barroso” – ce a fost asta, frate Bogdan Theodor Olteanu? Acum, pe bune? Ce a fost asta? M-ai pus într-o situație tare complicată. Dar, vorba cântecului: “Frate, frate, la bine și la greu”, scrie Vasile Ernu, despre cel mai discutat film românesc din această lună.

23
/01
/24

CRONICĂ DE FILM În noul său lungmetraj, “Familiar” (2023), Călin Peter Netzer pare că încearcă să reia formula de succes din “Poziţia copilului” (2013), filmul cu care a câştigat Ursul de Aur la Berlinale.

19
/01
/24

Warner TV dedică duminicile lunii februarie filmelor de basm, povești fantastice live action și animate, ecranizări și narațiuni originale lansate pe parcursul ultimelor nouă decenii.

19
/01
/24

Producția este adaptarea live-action a îndrăgitului serial de animație și urmărește aventurile lui Aang, tânărul avatar, în încercarea de a stăpâni cele patru elemente (Apă, Pământ, Foc, Aer), pentru a reinstaura echilibrul într-o lume amenințată de înfricoșătoarea Națiune a Focului. Serialul va avea premiera globală pe 22 februarie 2024, doar pe Netflix.