Romanul ,,Cel mai mare Gulliver” al lui Gellu Naum va fi republicat după 55 de ani
https://www.ziarulmetropolis.ro/romanul-cel-mai-mare-gulliver-al-lui-gellu-naum-va-fi-republicat-dupa-55-de-ani/

Într-un volum de 72 de pagini, romanul ,,Cel mai mare Gulliver” al lui Gellu Naum va baneficia, la grupul editorial Art, de prima republicare după 55 de ani.

Un articol de Andrada Văsii|9 aprilie 2013

Într-un volum de 72 de pagini, romanul ,,Cel mai mare Gulliver” al lui Gellu Naum va baneficia, la grupul editorial Art, de prima republicare după 55 de ani.

Eroul lui Gellu Naum e un puşti ca tine, care ar vrea să crească. Dar cine n-ar dori „să aibă pasul mare, ca să umble mai puţin“? Şi cine n-ar vrea să fie „înalt cât o casă cu nouă etaje“?

Întrucât rostul poveştilor e acela de a deschide o fereastră către ieşirea din comun, în povestea pe care o vei citi se petrece un miracol măsurabil: eroului i se împlineşte dorinţa ca prin farmec, şi creşte, şi tot creşte până când nimeni nu-i mai ajunge la nas, oricâte prăjini ar folosi şi indiferent ce dimensiuni ar avea ele. Nu spun mai mult (fiindcă n-aş vrea să rezum, vreau doar să te invit în carte), ca să îţi las plăcerea de a afla singur detaliile. Numai atât adaug: un rol decisiv în creşterea lui Matei (aşa îl cheamă pe erou) îi revine unui cangur-scamator minuscul.

Astea fiind zise, ar trebui să recunoşti cinstit că arzi de nerăbdare să vezi ce s-a-ntâmplat şi cum. (Dan Stanciu)

Despre Gellu Naum, autorul cărţii, aş putea să-ţi vorbesc ore-n şir, l-am cunoscut bine şi am fost prieteni. Era foarte OK ca om, ţi-ar fi plăcut de el. Iubea pisicile, scotea nori de fum dintr-o pipă şi se pricepea la anotimpuri. Primăvara, îşi lua câteva lucruri şi pleca din oraş.

Vara, într-un sat, scria poezii sau pescuia nişte peşti. Toamna, când nopţile se fac mai lungi, se uita la cer, să vadă cum se aşezau anumite stele. Şi iarna, când frigul se aşterne peste sate, se întorcea în Bucureşti, unde se odihnea după scris, pescuit şi astronomie. Bag mâna în foc (dar n-o ţin acolo decât o secundă, nu-mi place mâna la grătar, o prefer natur) că îl ştii şi tu, ca autor al Cărţilor cu Apolodor. (Dan Stanciu)

 

Gellu Naum (1915 – 2001) a fost poet, prozator şi dramaturg, cel mai important reprezentant român al suprarealismului. A studiat filozofia la Bucureşti şi la Paris. A fost prieten cu alţi reprezentanţi de seamă ai avangardei, cum ar fi André Breton, Victor Brauner sau Gherasim Luca.

După instaurarea comunismului, scrie cărţi pentru copii şi traduce. Se retrage la Comana, scriind pe ascuns poezii, piese de teatru şi un roman.

 

Foto credit: Gellu Naum

27
/02
/20

Fragmente esențiale dintr-o carte-monument „Balcanii. De la sfârșitul Bizanțului până azi”, de Mark Mazower (profesor de istorie la Columbia University).

25
/02
/20

Ernesto Sábato (1911-2011) a fost unul dintre cei mai importanți scriitori argentinieni din secolul XX, dacă nu cel mai important. Alături de Borges și Cortázar, Sábato a dat o viață nouă literaturii sud-americane.

21
/02
/20

Marketingul face întâlnirea/interacțiunea dintre artiști și public posibilă. Este esențial, dat fiind că artele spectacolului nu există în lipsa receptării directe de către un public prezent în proximitate. Volumul combină fondul teoretic cu câteva studii de caz și opiniile unor personalități ale lumii culturale/profesioniști cu mulți ani de experiență. Printre ei: Emil Boroghină, Constantin Chiriac, Lucian Vărșăndan, Adrian Roman, Dan Bartha-Lazăr, Vava Ștefănescu, Gilda Lazăr, Marinela Țepuș, Tamara Susoi, Maria Sârbu și Simion Buia.

16
/02
/20

Pe 12 februarie s-au împlinit 126 de ani de la nașterea uneia dintre scriitoarele cele mai cunoscute ale României interbelice. Purtând un pseudonim pe care l-a dezagreat dar care a consacrat-o, Otilia Cazimir a fost o feministă a vremii ei, dar și iubita discretă a unui alt mare poet.

09
/02
/20

În „Fata cu Leica” (Editura Art, 2019), Helena Janeczek spune extraordinara poveste a fotografei Gerda Taro, prima femeie fotograf ucisă pe front și partenera legendarului Robert Capa. O carte de neratat!

09
/02
/20

Născut pe 9 februarie 1940, la Cape Town, scriitorul sud-african J.M. Coetzee, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură (2003), împlinește astăzi 80 de ani. Cartea pe care v-o propunem este primul său roman, „Ținuturi în crepuscul” (Editura Humanitas Fiction).

06
/02
/20

Vineri, 21 februarie, la ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (Bd. Regina Elisabeta 38), va avea loc o dezbatere pornind de la volumul „Suntem dezrădăcinate. Călătoria mea şi poveştile altor fete refugiate din toată lumea”, apărut de curând la Editura Polirom, în traducerea Biancăi Alecu.

05
/02
/20

Pentru că februarie este luna iubirii (veți constata atât pe 14 februarie, cât și pe 24), ne-am gândit ce carte s-ar putea dovedi perfectă atât pentru doamne și domnișoare, cât și pentru domni. Am optat pentru „Cele zece iubiri ale lui Nishino”, de Hiromi Kawakami (Polirom, 2015, traducere din japoneză de Florin Oprina).

02
/02
/20

În cea mai nouă carte a sa, „Suntem dezrădăcinate” (Editura Polirom, 2019), Malala Yousafzai (Premiul Nobel pentru Pace, 2014) aduce laolaltă povești impresionante ale fetelor refugiate din întreaga lume.

28
/01
/20

Joi, 30 ianuarie, de la ora 19.00, librăria Humanitas de la Cișmigiu va fi gazda unui dialog despre Bucureștiul cărților și al scriitorilor. Cele două autoare ale volumului Dicționar de locuri literare bucureștene, Corina Ciocârlie și Andreea Răsuceanu, și invitații lor, criticii literari Dan C. Mihăilescu, Mihai Zamfir și Angelo Mitchievici, vor fi ghizi într-o recartografiere a orașului prin ficțiune.

28
/01
/20

Îndeobște, afacerile premiilor literare din România sunt banale și jalnice reglări de conturi între găști, se desfășoară între oameni care ar intra toți într-o debara sau într-o cabină telefonică. Certuri mari, mize mici.