Romanul Provizorat de Gabriela Adameșteanu a apărut în limba germană
https://www.ziarulmetropolis.ro/romanul-provizorat-de-gabriela-adamesteanu-a-aparut-in-limba-germana/

Romanul Provizorat (Polirom, cinci ediţii) de Gabriela Adameşteanu a apărut zilele acestea la editura germană Aufbau, în traducerea Evei Ruth Wemme, cu titlul „Das Provisorium der Liebe“.

Un articol de Petre Ivan|19 aprilie 2021

Au fost publicate și primele cronici în: „Deutschlandfunk” (Tobias Lehmkuhl, „Das Erbe der Familienakten”, 11 aprilie 2021), „Berliner Zeitung” (Jan Koneffke, „Der Mensch ist seine Akte”, 12 aprilie 2021), „Frankfurter Rundschau” (Norbert Mappes-Niediek, „ Das Provisorium der Liebe” – SozialismusTag und Nacht ”, 13 aprilie 2021).

Das Provisorium der Liebe este cea de-a patra traducere din opera autoarei în spaţiul de expresie germană, după Verlorener Morgen/ Dimineață pierdută (Aufbau, 2018), Begegnung/ Întîlnirea (Wieser, 2018) și Der Gleiche Weg an jedem Tag/ Drumul egal al fiecărei zile (Schöffling, 2013).

Provizorat a mai fost tradus în  limba franceză (Gallimard, 2013, trad. Nicolas Cavaillés),  bulgară (Balkani, 2013, trad. Rumiana L. Stantcheva), maghiară (Europa, 2013, trad. Gabriella Koszta).

„Politicul e cu atît mai insidios cu cît se edifică pornind de la relaţia cît se poate de nevinovată uman – adulterină, ce-i drept – dintre Letiţia Arcan şi colegul său de serviciu, Sorin Olaru. O dragoste lucidă, la lumina zilei, dar care musteşte de întrebări, suspiciuni şi dileme. Dacă mobilul apropierii dintre cei doi rămîne, alături de fiorul sexual, încrederea reciprocă şi capacitatea de confesiune totală, tot din confesiune derivă, culmea, şi morbul înstrăinării. Căci, pe măsură ce se dezgolesc sufleteşte în faţa celuilalt, atît Sorin, cât şi Letiţia devin tot mai nesiguri de propria persoană şi mai neîncrezători în povestea celuilalt. Tipologia umană din Provizorat e aceea a omului marcat de închiderea tuturor orizonturilor: temporal (trecutul e blocat, iar cele mai mici planificări de viitor devin imposibile), spaţial (străinătatea e la fel de inaccesibilă ca viaţa de apoi), politic sau cultural. Într-o lume guvernată de astfel de reguli, cel mai sincer om devine inautentic în raport cu sine şi duplicitar în relaţie cu ceilalţi. Aceasta este teza extrem de profundă, neformulată ca atare, dar care irizează fiecare pagină din roman. Remarcabilă e în roman  trecerea insesizabilă de la un provizorat fericit, al încrederii şi al speranţei, către un provizorat stagnant, semn al închistării şi al îmbătrînirii premature. Tragedia acestei lumi rezidă în faptul că linia despărţitoare dintre provizoratul bun şi cel rău e invizibilă.” (Alex. Goldiș)

Alte opere ale Gabrielei Adameșteanu:

Ficţiune: Drumul egal al fiecărei zile, roman, 1975, Premiul de debut al Uniunii Scriitorilor, Premiul Academiei; Dăruieşte-ţi o zi de vacanţă, nuvele, 1979; Dimineaţă pierdută, roman, 1984, Premiul pentru proză al Uniunii Scriitorilor; Vară-primăvară, nuvele, 1989; Întîlnirea, roman, 2003-2007, Premiul Ziarului de Iaşi, Premiul revistei Ateneu; ; Fontana di Trevi, roman, 2018, Premiul pentru proză al Uniunii Scriitorilor, al revistei Observator Cultural, al Radio România Cultural, al Centrului PEN Român, al Agenţiei de Carte, Premiul Sofia Nădejde pentru literatură scrisă de femei, Scriitorul Anului.

Nonficţiune: Obsesia politicii, interviuri, 1995; Cele două Românii, articole, eseuri, 2001; Anii romantici, memorialistică, 2014, Premiul Special al Uniunii Scriitorilor, Premiul pentru memorialistică al revistei Observator Cultural, Premiul Muzeului Naţional al Literaturii.

27
/02
/20

Fragmente esențiale dintr-o carte-monument „Balcanii. De la sfârșitul Bizanțului până azi”, de Mark Mazower (profesor de istorie la Columbia University).

25
/02
/20

Ernesto Sábato (1911-2011) a fost unul dintre cei mai importanți scriitori argentinieni din secolul XX, dacă nu cel mai important. Alături de Borges și Cortázar, Sábato a dat o viață nouă literaturii sud-americane.

21
/02
/20

Marketingul face întâlnirea/interacțiunea dintre artiști și public posibilă. Este esențial, dat fiind că artele spectacolului nu există în lipsa receptării directe de către un public prezent în proximitate. Volumul combină fondul teoretic cu câteva studii de caz și opiniile unor personalități ale lumii culturale/profesioniști cu mulți ani de experiență. Printre ei: Emil Boroghină, Constantin Chiriac, Lucian Vărșăndan, Adrian Roman, Dan Bartha-Lazăr, Vava Ștefănescu, Gilda Lazăr, Marinela Țepuș, Tamara Susoi, Maria Sârbu și Simion Buia.

16
/02
/20

Pe 12 februarie s-au împlinit 126 de ani de la nașterea uneia dintre scriitoarele cele mai cunoscute ale României interbelice. Purtând un pseudonim pe care l-a dezagreat dar care a consacrat-o, Otilia Cazimir a fost o feministă a vremii ei, dar și iubita discretă a unui alt mare poet.

09
/02
/20

În „Fata cu Leica” (Editura Art, 2019), Helena Janeczek spune extraordinara poveste a fotografei Gerda Taro, prima femeie fotograf ucisă pe front și partenera legendarului Robert Capa. O carte de neratat!

09
/02
/20

Născut pe 9 februarie 1940, la Cape Town, scriitorul sud-african J.M. Coetzee, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură (2003), împlinește astăzi 80 de ani. Cartea pe care v-o propunem este primul său roman, „Ținuturi în crepuscul” (Editura Humanitas Fiction).

06
/02
/20

Vineri, 21 februarie, la ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (Bd. Regina Elisabeta 38), va avea loc o dezbatere pornind de la volumul „Suntem dezrădăcinate. Călătoria mea şi poveştile altor fete refugiate din toată lumea”, apărut de curând la Editura Polirom, în traducerea Biancăi Alecu.

05
/02
/20

Pentru că februarie este luna iubirii (veți constata atât pe 14 februarie, cât și pe 24), ne-am gândit ce carte s-ar putea dovedi perfectă atât pentru doamne și domnișoare, cât și pentru domni. Am optat pentru „Cele zece iubiri ale lui Nishino”, de Hiromi Kawakami (Polirom, 2015, traducere din japoneză de Florin Oprina).