Romanul Toate bufniţele, de Filip Florian, a apărut în limba germană
https://www.ziarulmetropolis.ro/romanul-toate-bufnitele-de-filip-florian-a-aparut-in-limba-germana/

Romanul Toate bufniţele, de Filip Florian, a fost publicat în Germania, la Editura Matthes & Seitz (Berlin), în traducerea lui Georg Aescht, cu titlul Alle Eulen. Cel mai recent roman semnat de Filip Florian, a obţinut Premiul pentru „Cea mai bună carte a anului”, secţiunea „Beletristică”, la Gala „Bun de Tipar”, ediţia a II-a, 2013.

Un articol de Petre Ivan|3 martie 2016

Literatura lui Filip Florian este deja cunoscută în spațiul cultural de expresie germană, la Editura Suhrkamp fiind publicat, de asemenea în traducerea lui Georg Aescht, romanul Degete mici (cinci ediții la Polirom), în anul 2008, cu titlul Kleine Finger.

Mai mult, Editura Matthes & Seitz pregătește pentru anul viitor și ediția în limba germană a romanului Zilele Regelui (trei ediții la Polirom). Autorul va susține o serie de lecturi publice din Toate bufniţele la Tîrgul de carte de la Leipzig (17-20 martie 2016) , dar și la ICR Berlin (21 martie 2016).

Dacă oamenii, toţi oamenii, s-ar sătura într-o bună zi de poveşti, cred că sufletele s-ar usca, s-ar topi şi lumea ar arăta ca un pustiu. O asemenea nenorocire n-o să se întîmple însă prea curînd, nici săptămîna viitoare, nici la toamnă, nici peste o mie de ani. Înaintea ei, cu siguranţă, o să se petreacă alte milioane şi milioane de fapte, şuvoiul vieţii o să curgă mai departe, cu furtuni şi îndrăgostiri, cu boli şi rîsete de copii, cu războaie şi prietenii, cu crize financiare şi meri înfloriţi, cu alb, cu negru şi cu infinite nuanţe de gri. Iar faptele, întotdeauna, vor fi urmate de poveşti, de-o mare de poveşti, fiindcă fiecare faptă se vede cu ochi diferiţi, în fel şi chip. Sînt poveştile noastre, ale tuturor, fără filip floriande care am muri de sete, ne-am prăpădi. La sfîrşitul sfîrşitului, zic eu, o să existe un singur mare regret, că nu-l vom mai putea povesti. (fragment din „Toate bufniţele”, de Filip Florian)

Despre Filip Florian

Filip Florian, unul dintre cei mai apreciaţi şi mai îndrăgiţi scriitori români, s-a născut la 16 mai 1968, în Bucureşti.

Primul său roman, Degete mici (2005), a fost recompensat cu Premiul pentru debut al României literare, Premiul de excelenţă pentru debut în literatură al Uniunii Naţionale a Patronatului Român şi Premiul Uniunii Scriitorilor pentru cel mai bun debut în proză.

În 2006, împreună cu fratele său Matei Florian, a publicat romanul Băiuţeii (patru ediții). Zilele regelui (2008), cel de-al treilea roman al lui Filip Florian, a fost distins cu Premiul „Manuscriptum“ acordat de Muzeul Naţional al Literaturii Române şi a fost desemnat Cartea anului 2008 la Colocviul romanului românesc contemporan.

În România, cărţile lui Filip Florian au apărut la Editura Polirom, iar în străinătate au fost traduse în douăsprezece limbi.

Foto: Toate bufniţele, de Filip Florian – polirom.ro

27
/02
/20

Fragmente esențiale dintr-o carte-monument „Balcanii. De la sfârșitul Bizanțului până azi”, de Mark Mazower (profesor de istorie la Columbia University).

25
/02
/20

Ernesto Sábato (1911-2011) a fost unul dintre cei mai importanți scriitori argentinieni din secolul XX, dacă nu cel mai important. Alături de Borges și Cortázar, Sábato a dat o viață nouă literaturii sud-americane.

21
/02
/20

Marketingul face întâlnirea/interacțiunea dintre artiști și public posibilă. Este esențial, dat fiind că artele spectacolului nu există în lipsa receptării directe de către un public prezent în proximitate. Volumul combină fondul teoretic cu câteva studii de caz și opiniile unor personalități ale lumii culturale/profesioniști cu mulți ani de experiență. Printre ei: Emil Boroghină, Constantin Chiriac, Lucian Vărșăndan, Adrian Roman, Dan Bartha-Lazăr, Vava Ștefănescu, Gilda Lazăr, Marinela Țepuș, Tamara Susoi, Maria Sârbu și Simion Buia.

16
/02
/20

Pe 12 februarie s-au împlinit 126 de ani de la nașterea uneia dintre scriitoarele cele mai cunoscute ale României interbelice. Purtând un pseudonim pe care l-a dezagreat dar care a consacrat-o, Otilia Cazimir a fost o feministă a vremii ei, dar și iubita discretă a unui alt mare poet.

09
/02
/20

În „Fata cu Leica” (Editura Art, 2019), Helena Janeczek spune extraordinara poveste a fotografei Gerda Taro, prima femeie fotograf ucisă pe front și partenera legendarului Robert Capa. O carte de neratat!

09
/02
/20

Născut pe 9 februarie 1940, la Cape Town, scriitorul sud-african J.M. Coetzee, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură (2003), împlinește astăzi 80 de ani. Cartea pe care v-o propunem este primul său roman, „Ținuturi în crepuscul” (Editura Humanitas Fiction).

06
/02
/20

Vineri, 21 februarie, la ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (Bd. Regina Elisabeta 38), va avea loc o dezbatere pornind de la volumul „Suntem dezrădăcinate. Călătoria mea şi poveştile altor fete refugiate din toată lumea”, apărut de curând la Editura Polirom, în traducerea Biancăi Alecu.

05
/02
/20

Pentru că februarie este luna iubirii (veți constata atât pe 14 februarie, cât și pe 24), ne-am gândit ce carte s-ar putea dovedi perfectă atât pentru doamne și domnișoare, cât și pentru domni. Am optat pentru „Cele zece iubiri ale lui Nishino”, de Hiromi Kawakami (Polirom, 2015, traducere din japoneză de Florin Oprina).

02
/02
/20

În cea mai nouă carte a sa, „Suntem dezrădăcinate” (Editura Polirom, 2019), Malala Yousafzai (Premiul Nobel pentru Pace, 2014) aduce laolaltă povești impresionante ale fetelor refugiate din întreaga lume.