Salon du Livre – Mircea Cărtărescu şi Matei Vişniec, alături de „La litérature féminine”
https://www.ziarulmetropolis.ro/salon-du-livre-mircea-cartarescu-si-matei-visniec-alaturi-de-la-literature-feminine/

România a mizat în primele zile ale ediţiei din acest an a Salonului Internaţional de Carte de la Paris pe un program dens, centrat în jurul temei „La litérature féminine, le féminin de la littérature”, dar şi pe dezbateri cu scriitori precum Mircea Cărtărescu şi Matei Vişniec.

Un articol de Petre Ivan|23 martie 2015

Salon du Livre / Porţile Salonului Internaţional al Cărţii de la Paris s-au deschis vineri pentru marele public, moment în care a demarat şi programul organizat de Institutul Cultural Român (ICR) la această ediţie a celui mai important eveniment de profil din Franţa.

Tema primei dezbateri de la standul României a coincis cu genericul participării româneşti la această ediţie a Salon du Livre: „La littérature féminine, le féminin de la littérature”.

Linda Maria Baros (moderatoare), Aïda Valceanu, Florina Ilis şi Dinu Flămând au discutat despre pertinenţa distincţiei feminin/ masculin în literatură, despre posibilele moduri de reflectare a acestei distincţii în diferite genuri (proză, poezie ş.a.), dar şi despre statutul autoarelor în România.

O tematică apropiată, dintr-un unghi academic, dar şi cu ilustrări în versuri, a fost dezvoltată în discuţia următoare, moderată de Bianca Burţa-Cernat, despre „Imaginarul feminin”, discuţie care le-a reunit pe Nina Corcinschi, critic literar, şi Victoria Fonari, poetă, cadre didactice universitare la Chişinău, şi pe scriitoarele Ioana Crăciunescu, Simona Popescu şi Selyem Zsuzsa, cercetătoare la Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca.

A urmat o întâlnire cu Mircea Cărtărescu şi scriitorul Nicolas Cavaillès, autorul unei performanţe „imposibile”: traducerea epopeei postmoderne „Levantul” în franceză.

Discuţia, moderată de Aïda Vâlceanu, a pornit de la receptarea cărţilor lui Mircea Cărtărescu în Franţa, de la „Le Rêve”, din 1992, primul său volum de proză şi prima carte tradusă, până la „Le Levant”, în 2014, şi s-a referit apoi la experienţa traducerii, din perspectiva autorului şi din cea a traducătorului.

După prânz, a venit rândul unui subiect îndeobşte, dar nu exclusiv masculin: războiul, pornind de la două apariţii editoriale: „Războiul din 1914”, album de fotografie apărut la Editura ICR, şi „Nouvelles de la Grande Guerre”, Editions Zoe (2014),

Matei Vişniec

Matei Vişniec

antologie care include o proză de Liviu Rebreanu.

La discuţia moderată de istoricul de origine română Matei Cazacu au participat Gerard Messadié, Jean-Louis Courriol şi Eugen Uricaru. Prezentarea celor două volume a fost însoţită de analize istorice, dar şi de consideraţii generale despre relaţia între istorie, imagine şi literatură.

Cu „Sara”, roman căruia i-a fost dedicat următorul eveniment de la stand, un alt autor-reper al Generaţiei 80 se vede publicat în franceză – Ştefan Agopian. Laure Hinckel, traducătoarea sa, a declarat, la întâlnirea moderată de Simona Sora, că şi-a dorit de peste un deceniu ca această traducere să apară în Franţa, aspiraţie îndeplinită acum de Editions Actes Sud.

A urmat apoi prezentarea volumul „Robi pe Uranus” de Ioan Popa, tradus de Florica Courriol şi apărut la Editions Non lieu, o mărturie despre construirea Casei Poporului, document despre a cărui valoare au vorbit, alături de traducătoare, Petre Răileanu, Aurélie Julia şi editorul Michel Carrasou.

Nu a lipsit nici momentul „Atac în bibliotecă”, o discuţie despre al doilea volum de George Arion tradus în franceză de Sylvaine Audet, la Genèse Editions.

Autorul a vorbit despre importanţa umorului în scrierile sale şi despre emoţia de a descoperi că debutul său în proza poliţistă îşi conservă capacitatea de seducţie.

Despre trecut, din alte perspective, a fost vorba la animata masă rotundă dedicată României în jurnalismul francez din ultima jumătate de secol, pornind de la volumul „Journalistes français dans la Roumanie communiste”, coordonat de Radu Ciobotea (Orizons, 2014).

Reputaţii publicişti Bernard Guetta şi José-Manuel Lamarque, participanţi la dezbatere alături de Matei Vişniec, moderator, şi Radu Ciobotea, director adjunct al ICR Paris, şi-au evocat propriile experienţe în România ultimelor decenii de comunism, o ţară „suprarelistă în sens rău” şi cu un stat poliţienesc de o teribilă eficacitate. În comparaţie cu acea perioadă, România este astăzi, asemenea altor state ex-comuniste din Europa Centrală, o „ţară banală” (într-un sens bun pentru locuitorii ei), a spus Bernard Guetta.

Programul primei zile la Salon du Livre s-a încheiat cu relansarea – în prezenţa editorilor săi, scriitorii Dumitru Ţepeneag şi

Dumitru Ţepeneag

Dumitru Ţepeneag

Virgil Tănase – a revistei Seine et Danube, ajunsă, după o întrerupere de 10 ani, la numărul 7.

Dumitru Ţepeneag s-a declarat, în acest context, „specialist în resuscitări”. Vorbitorii au scos în evidenţă importanţa unei prezenţe constante şi consistente a autorilor români pe piaţa culturală franceză, dincolo de succesele punctuale.

La standul României de la Salon du Livre sunt disponibile volume apărute la peste 30 de edituri din România, precum şi cărţi ale unor autori români apărute în traducere franceză şi volume pe teme româneşti, care pot fi cumpărate de vizitatorii standului graţie unui parteneriat cu librăria Humanitas.

Programul, disponibil la adresa www.icr.ro/salon_du_livre_2015, cuprinde peste 20 de evenimente – lansări, dezbateri, întâlniri, cu participarea unor scriitori, editori, traducători şi jurnalişti români şi francezi.

Foto: Salon du Livre, Mircea Cărtărescu, Matei Vişniec, Dumitru Ţepeneag – wikipedia

06
/11
/16

Romanul de dragoste are milioane de fani în toată lumea, iar de-a lungul istoriei multe dintre titluri au iscat scandaluri serioase. Ziarul Metropolis vă oferă un top al celor mai frumoase romane de dragoste din toate timpurile, zece povești pe care trebuie să le citești într-o viață.

04
/11
/16

Prestigiosul premiu Goncourt, cel mai important premiu al literaturii francofone, a fost câștigat, ieri, de scriitoarea Leila Slimani pentru romanul „Chanson douce”. Romanul ei, "Chanson douce", o povestire atroce bine construită, relatează asasinarea a doi copii de către doica lor.

04
/11
/16

Editura Nemira lansează în această toamnă VORPAL, o colecţie de poezie coordonată de Svetlana Cârstean. Vorpalul e arma absurdă, dar eficientă şi impecabilă, care apare în poemul Jabberwocky din „Alice în Ţara oglinzilor“. Armă uneori jucăuşă şi periculos de inteligentă ca „Dodiile“ lui Florin Dumitrescu sau provocatoare şi stranie ca „Sistemele de fixare şi prindere“ ale Ştefaniei Mihalache - primele două volume din colecţie.

03
/11
/16

Povești despre dragoste, prietenie și cărți, cu o lectură performativă din romanele „Blogstory” și „Deviații de Stereo”, iată ce ne propun Nora Iuga și Ioana Cristina Casapu, pentru seara zilei de 5 noiembrie, pe care ne invită să o petrecem împreună la Point, de la ora 18.00.

03
/11
/16

Editura Humanitas Fiction vă invită sâmbătă, 5 noiembrie, ora 17.00, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (Bld. Regina Elisabeta nr.38) la lansarea romanului „O paranteză în timp” a celebrei scriitoare britanice Jeanette Winterson, publicat în traducerea lui Vali Florescu, în colecţia „Raftul Denisei“, în cadrul Proiectului Hogarth Shakespeare.

02
/11
/16

Editura Polirom vine cu o ofertă impresionantă de literatură română la ediția din acest an a Tîrgului de Carte Gaudeamus, continuîndu-și astfel unul dintre cele mai importante demersuri editoriale: publicarea, difuzarea și promovarea scriitorilor români contemporani, direcție deschisă prin lansarea colecției „Ego. Proză” în anul 2004, continuată în 2007 cu lansarea proiectului editorial „Fiction Ltd.”, dar și cu inițierea, în anul 2008, a prestigioasei colecții „Opere”, precum și a seriilor de autor Polirom

31
/10
/16

Disco Titanic, de Radu Pavel Gheo, un roman cu adolescenţi maturizaţi traumatic într-o lume copleşită de puseuri naţionaliste sau localiste, a apărut în colecția Ego. Proză a Editurii Polirom, şi în ediţie digitală. „Radu Pavel Gheo este un scriitor strălucit, ce va marca o epocă.” - Mircea Iorgulescu

31
/10
/16

Cel de-al patrulea lungmetraj regizat de Radu Jude, „Inimi cicatrizate”, o adaptare liberă după opera literară a lui Max Blecher, va rula în cinematografele din România din 18 noiembrie, pelicula fiind distribuită de micro FILM. Cu această ocazie, Editura Humanitas publică o ediție specială a romanului ”Inimi cicatrizate”. Este pentru prima dată când M. Blecher semnează și ilustrația copertei cărții sale, un desen în tuș negru și roșu descoperit în timpul documentării lui Radu Jude, desen care a devenit imaginea centrală a afișului filmului.

29
/10
/16

Artistul american Bob Dylan, care nu a făcut declarații după ce a fost desemnat câștigătorul premiului Nobel pentru Literatură, a anunțat că va merge la Stockholm pentru a primi această recompensă ''uluitoare, de necrezut''.

28
/10
/16

O ofertă impresionantă de cărți la prețuri „de kilipir” îi așteaptă pe cititori la ediția din această toamnă a celui mai important târg de carte cu discount, Kilipirim. Cărți pentru copii și tineret, dar și pentru cititorii experimentați pot fi achiziționate pe parcursul celor 5 zile de târg (26-30 octombrie 2016, zilnic între orele 10.00 și 21.30), la etajul 2 al Unirea Shopping Center, Aripa Călărași.

27
/10
/16

La zece ani de la debutul editorial cu romanul Băiuțeii, scris împreună cu Filip Florian, și la șapte ani de la publicarea primului său roman, Şi Hams Şi Regretel, Matei Florian revine cu o nouă carte, îndelung așteptată de cititorii săi, Cexina Catapuxina, cea mai recentă apariție din colecția „Ego. Proză” a Editurii Polirom.

26
/10
/16

Cea de-a patra ediţie a Festivalul Internaţional de Literatură şi Traducere Iaşi, care a debutat astăzi, 26 octombrie, aduce în faţa publicului, până pe 30 octombrie, profesionişti din domeniul cărţii, atât din ţară cât şi din străinătate. În cele cinci zile de FILIT, la Iaşi vor fi prezenţi scriitori, traducători, editori, organizatori de festival, critici literari, librari, distribuitori de carte, manageri şi jurnalişti culturali.