Salon du Livre – Mircea Cărtărescu şi Matei Vişniec, alături de “La litérature féminine”
https://www.ziarulmetropolis.ro/salon-du-livre-mircea-cartarescu-si-matei-visniec-alaturi-de-la-literature-feminine/

România a mizat în primele zile ale ediţiei din acest an a Salonului Internaţional de Carte de la Paris pe un program dens, centrat în jurul temei “La litérature féminine, le féminin de la littérature”, dar şi pe dezbateri cu scriitori precum Mircea Cărtărescu şi Matei Vişniec.

Un articol de Petre Ivan|23 martie 2015

Salon du Livre / Porţile Salonului Internaţional al Cărţii de la Paris s-au deschis vineri pentru marele public, moment în care a demarat şi programul organizat de Institutul Cultural Român (ICR) la această ediţie a celui mai important eveniment de profil din Franţa.

Tema primei dezbateri de la standul României a coincis cu genericul participării româneşti la această ediţie a Salon du Livre: “La littérature féminine, le féminin de la littérature”.

Linda Maria Baros (moderatoare), Aïda Valceanu, Florina Ilis şi Dinu Flămând au discutat despre pertinenţa distincţiei feminin/ masculin în literatură, despre posibilele moduri de reflectare a acestei distincţii în diferite genuri (proză, poezie ş.a.), dar şi despre statutul autoarelor în România.

O tematică apropiată, dintr-un unghi academic, dar şi cu ilustrări în versuri, a fost dezvoltată în discuţia următoare, moderată de Bianca Burţa-Cernat, despre “Imaginarul feminin”, discuţie care le-a reunit pe Nina Corcinschi, critic literar, şi Victoria Fonari, poetă, cadre didactice universitare la Chişinău, şi pe scriitoarele Ioana Crăciunescu, Simona Popescu şi Selyem Zsuzsa, cercetătoare la Universitatea “Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca.

A urmat o întâlnire cu Mircea Cărtărescu şi scriitorul Nicolas Cavaillès, autorul unei performanţe “imposibile”: traducerea epopeei postmoderne “Levantul” în franceză.

Discuţia, moderată de Aïda Vâlceanu, a pornit de la receptarea cărţilor lui Mircea Cărtărescu în Franţa, de la “Le Rêve”, din 1992, primul său volum de proză şi prima carte tradusă, până la “Le Levant”, în 2014, şi s-a referit apoi la experienţa traducerii, din perspectiva autorului şi din cea a traducătorului.

După prânz, a venit rândul unui subiect îndeobşte, dar nu exclusiv masculin: războiul, pornind de la două apariţii editoriale: “Războiul din 1914”, album de fotografie apărut la Editura ICR, şi “Nouvelles de la Grande Guerre”, Editions Zoe (2014),

Matei Vişniec

Matei Vişniec

antologie care include o proză de Liviu Rebreanu.

La discuţia moderată de istoricul de origine română Matei Cazacu au participat Gerard Messadié, Jean-Louis Courriol şi Eugen Uricaru. Prezentarea celor două volume a fost însoţită de analize istorice, dar şi de consideraţii generale despre relaţia între istorie, imagine şi literatură.

Cu “Sara”, roman căruia i-a fost dedicat următorul eveniment de la stand, un alt autor-reper al Generaţiei 80 se vede publicat în franceză – Ştefan Agopian. Laure Hinckel, traducătoarea sa, a declarat, la întâlnirea moderată de Simona Sora, că şi-a dorit de peste un deceniu ca această traducere să apară în Franţa, aspiraţie îndeplinită acum de Editions Actes Sud.

A urmat apoi prezentarea volumul “Robi pe Uranus” de Ioan Popa, tradus de Florica Courriol şi apărut la Editions Non lieu, o mărturie despre construirea Casei Poporului, document despre a cărui valoare au vorbit, alături de traducătoare, Petre Răileanu, Aurélie Julia şi editorul Michel Carrasou.

Nu a lipsit nici momentul “Atac în bibliotecă”, o discuţie despre al doilea volum de George Arion tradus în franceză de Sylvaine Audet, la Genèse Editions.

Autorul a vorbit despre importanţa umorului în scrierile sale şi despre emoţia de a descoperi că debutul său în proza poliţistă îşi conservă capacitatea de seducţie.

Despre trecut, din alte perspective, a fost vorba la animata masă rotundă dedicată României în jurnalismul francez din ultima jumătate de secol, pornind de la volumul “Journalistes français dans la Roumanie communiste”, coordonat de Radu Ciobotea (Orizons, 2014).

Reputaţii publicişti Bernard Guetta şi José-Manuel Lamarque, participanţi la dezbatere alături de Matei Vişniec, moderator, şi Radu Ciobotea, director adjunct al ICR Paris, şi-au evocat propriile experienţe în România ultimelor decenii de comunism, o ţară “suprarelistă în sens rău” şi cu un stat poliţienesc de o teribilă eficacitate. În comparaţie cu acea perioadă, România este astăzi, asemenea altor state ex-comuniste din Europa Centrală, o “ţară banală” (într-un sens bun pentru locuitorii ei), a spus Bernard Guetta.

Programul primei zile la Salon du Livre s-a încheiat cu relansarea – în prezenţa editorilor săi, scriitorii Dumitru Ţepeneag şi

Dumitru Ţepeneag

Dumitru Ţepeneag

Virgil Tănase – a revistei Seine et Danube, ajunsă, după o întrerupere de 10 ani, la numărul 7.

Dumitru Ţepeneag s-a declarat, în acest context, “specialist în resuscitări”. Vorbitorii au scos în evidenţă importanţa unei prezenţe constante şi consistente a autorilor români pe piaţa culturală franceză, dincolo de succesele punctuale.

La standul României de la Salon du Livre sunt disponibile volume apărute la peste 30 de edituri din România, precum şi cărţi ale unor autori români apărute în traducere franceză şi volume pe teme româneşti, care pot fi cumpărate de vizitatorii standului graţie unui parteneriat cu librăria Humanitas.

Programul, disponibil la adresa www.icr.ro/salon_du_livre_2015, cuprinde peste 20 de evenimente – lansări, dezbateri, întâlniri, cu participarea unor scriitori, editori, traducători şi jurnalişti români şi francezi.

Foto: Salon du Livre, Mircea Cărtărescu, Matei Vişniec, Dumitru Ţepeneag – wikipedia

14
/06
/21

Storis este prima aplicație de audiobookuri, ebookuri și podcasturi în limba română, un produs original și unic pe piața de carte din România, care își propune să ofere cititorilor o experiență nouă a lecturii și să așeze țara noastră pe harta revoluției digitale care se manifestă astăzi în toată lumea.

13
/06
/21

Unele cărți te pot însoți oriunde și oricând. Ele conturează un orizont mai generos. Ziarul Metropolis vă invită să descoperiți trei romane noi, recent apărute în România, care vă pot bucura oriunde și oricând.

11
/06
/21

Triumf Amiria și Muzeul Național al Literaturii Române (MNLR) îi invită pe traducătorii profesioniști și amatori la un atelier de traducere queer cu profesoara universitară Ruxandra Vișan și traducătoarea Laura Sandu în cadrul secțiunii de literatură a proiectului.

08
/06
/21

„Unică în acest roman este vocea naratorului său, un amestec de Holden Caulfield și Karl Ove, maghiar și român, idealist și cinic, hibrid în multe sensuri, încercând să găsească claritatea, fără să știe de ce, dintr-un pur instinct moral și estetic, și fără să știe cum. Dacă acceptăm pactul autobiografic al cărții, atunci înțelegem lumea din care a ieșit unul dintre poeții cu adevărat originali ai noii generații. Mărcile lui lirice apar surprinzător și discret, ca mici puncte incandescente, și în proza fluidă și simplă prin care e spusă povestea anilor de rătăcire ai lui Dósa, probabil cel mai important scriitor maghiar de limbă română de azi.” (Adrian Lăcătuș).

01
/06
/21

Noul episod dedicat istoriei documentarului românesc de Cineclubul One World Romania aduce prim-plan trei personalități literare - Nina Cassian, Radu Cosașu și Geo Bogza. Până la 25 iunie pot fi văzute online, gratuit, cinci documentare de scurtmetraj din anii `60 la care şi-au adus contribuţia cei trei cunoscuţi scriitori.

31
/05
/21

O nouă carte care a ținut prima pagină a publicațiilor din întreaga lume în ultimii ani a apărut zilele acestea în traducere în colecția ANANSI World Fiction. Este vorba despre ”Niciun prieten, doar munții”, volum de memorii al cunoscutului refugiat iranian de etnie kurdă Behrouz Boochani, o istorie tăioasă ce descrie poveștile adevărate ale refugiaților de pe Insula Manus, din Papua Noua Guinee, unde autorul a fost închis în 2013, după ce a fost prins încercând să intre cu barca în apele teritoriale ale statului australian.

30
/05
/21

„Mi se pare că mai degrabă aș putea fi învinuit de lăcomie, de beție, de superficialitate, de indiferență, de orice doriți”, îi scrie Cehov lui A.N. Pleșcev, prietenul lui, la 1888, „însă nu de dorința de a părea ori de a nu părea ceva. Nu m-am ascuns niciodată! Dacă dumneavoastră îmi sunteți drag, sau Suvorin, sau Mihailovski, n-o ascund nicăieri”.

28
/05
/21

Cum a arătat copilăria pentru trei dintre cei mai cunoscuți artiști rock din toate timpurile – Bruce Springsteen, Freddie Mercury și Keith Richards?

20
/05
/21

Luni, 24 mai, începînd cu ora 19.00, pe paginile Facebook Polirom și Librăria Humanitas de la Cișmigiu (facebook.com/polirom.editura•facebook.com/LibrariaHumanitasDeLaCismigiu), Andreea Răsuceanu va intra în dialog cu redactorii Alecart, pornind de la romanul „Vîntul, duhul, suflarea”, recent publicat la Editura Polirom, în colecția „Fiction Ltd”.

17
/05
/21

Noi, copiii din Bahnhof Zoo de Christiane F este una dintre acele cărți care nu te lăsa indiferent. Adicția în rândul adolescenților este văzută din interiorul unei povești de viață reale. Cum te afunzi într-o experiență traumatizantă, consumul de heroină, din dorința de a aparține, de a simți că ești important pentru cei din jur și că ceea ce trăiești are o intensitate ieșită din comun? Și ce șanse ai cu adevărat să o poți depăși?