Scrisoare către Julian Barnes
https://www.ziarulmetropolis.ro/scrisoare-catre-julian-barnes/

Cartea „Zgomotul timpului” a fost publicată anul trecut în colecţia Babel de la Editura Nemira (ediţia a II-a, traducere de Virgil Stanciu).

Un articol de Andrei Crăciun|16 ianuarie 2017

Domnule Barnes, v-am citit Zgomotul timpului în chiar ultimele zile ale anului 2016. Nu trecusem de jumătate când știam deznodământul acestui volum în ierarhia personală. Zgomotul timpului a devenit – categoric – cea mai bună carte pe care am citit-o în regretatul an trecut, și am avut o viață de cititor destul de activă.

Vă știam deja măiestria și aveați un loc special în biblioteca mea, irevocabil, încă de la Papagalul lui Flaubert. Dar cu Zgomotul timpului ați ajuns la un nivel de la care nu știu unde mai puteți urca. Cred că tocmai v-ați dat capodopera, domnule Barnes.

Vă fac o confesiune și sper să mi-o îndurați: îmi plac, în mod deosebit, romanele în care politica face brutal parte din viața omului, căci, din păcate, pe pământ, chiar așa se întâmplă, cu atât mai mult dacă pământul e în Europa de Est. Nu am trăit în Uniunea Sovietică, dar nici prea departe de ea. Cunosc.

Domnule Barnes, această carte despre viața sub puterea sovietică a tovarășului Dmitri Dimitrovici Șostakovici, compozitorul, era necesară, poate chiar obligatorie, dacă putem, totuși, îngădui totalitarismul acestui cuvânt.

Căci Zgomotul timpului explică în chip strălucit pierderea demnității unui artist care nu este suficient de puternic încât să reziste presiunilor puterii. Domnule Barnes, prețuiesc, în mod deosebit, felul în care nu îl condamnați pe Șostakovici. La fel de mult prețuiesc și felul în care nu îl iertați. Zgomotul timpului este un roman scris cu luciditatea nemiloasă, atât de necesară celui cărui explică.

Domnule Barnes, ați înțeles întocmai relația dintre intelectuali și puterea absolută. E o temă care mă preocupă pentru că, deși nu mai e politică acum, puterea a continuat aici, la noi, în Est, să rămână absolută. Șostakovici a fost un laș, bineînțeles că a fost (splendidă trimiterea la celălalt savant din timpul lui Galilei, care știa și el că pământul se învârte, dar avea familie de întreținut!). Totodată, Șostakovici a suferit grave tulburări în conștiință, ceea ce nu îl scuză, dar îl umanizează. Nu a fost un monstru, a fost un biet geniu constrâns la o lume greșită. Care geniu nu e așa?

Îmi e greu să îmi imaginez un destin mai chinuitor pentru un om care creează decât această coabitare cu puterea, chiar și atunci când puterea nu mai este carnivoră. Este un coșmar, dar este și o realitate.

Și în plus, ce Stalin ne-ați lăsat, domnule Barnes! Ce Stalin! A fost Șostakovici un oportunist? Mai degrabă, un supraviețuitor. E drept, sub sovietici, diferențele între un destin și celălalt sunt foarte mărunte, de nuanță.

Dar cel mai mult mi-a plăcut sinceritatea cu care căutați locul artei într-o societate. Această onestitate dă înălțimea amețitoare a cărții dumneavoastră. Apoi, desigur, mai este și acel Tihon Hrennikov, canalia care știa atât de bine să deservească mâna care ține biciul.

Tihon Hrennikov care, cândva, s-a c@$%& pe el în biroul lui Stalin, Tihon Hrennikov, care a condus Uniunea Compozitorilor zeci de ani, cu tradiționala mână de fier îndreptată către cei slabi, cu toată slugărnicia către sursa puterii. Tihon Hrennikov este personajul care explică în mod esențial comunismul.

Dar mai este și muzica, mai este și muzica de care Șostakovici se agață ca de o salvare, o ascult chiar acum, în condițiile optime oferite de mileniul curent, și, ascultând-o, aud nu perfecțiunea, ci valsul unui disperat cu aripile zdrobite pe dinăuntru.

Nu vreau să fiu exagerat, și nici nu cred că sunt când vă scriu că ați făcut un lucru magnific, domnule Barnes. Mă înclin.

Și în plus, ce Stalin ne-ați lăsat, domnule Barnes! Ce Stalin! A fost Șostakovici un oportunist? Mai degrabă, un supraviețuitor. E drept, sub sovietici, diferențele între un destin și celălalt sunt foarte mărunte, de nuanță.

12
/07
/21

Ziarul Metropolis vă invită să citiți un fragment din volumul „Malvinița. Așa se scrie dragostea. Epistolar erotic. parCurs de comunicare creativă” de Eugen Istodor, recent publicat la Editura Polirom.

08
/07
/21

Un portret al excepționalei gânditoare de secol XX, Hannah Arendt, schițat de autoarea americană Hannah Jewell în volumul „100 de femei afurisite. O istorie” (Editura Nemira, 2021, colecția „Orion”).

07
/07
/21

Cum evităm problemele financiare în cuplu? Cum ar trebui economisiți și investiți banii familiei pentru a ajunge la echilibru și prosperitate? Curtea Veche Publishing lansează ghidul de bază pentru orice cuplu aflat la început de drum.

07
/07
/21

Joi, 8 iulie, la ora 18.00, pe paginile de Facebook Cărturești (facebook.com/Carturesti) și Polirom (facebook.com/polirom.editura), va avea loc o discuție pornind de la „Eu, Tituba, vrăjitoarea neagră din Salem” de Maryse Condé, romanul laureat al Premiului Noii Academii Suedeze pentru Literatură 2018 & Grand Prix Littéraire de la Femme 1986.

06
/07
/21

Miercuri, 7 iulie, la ora 19.00, pe paginile de Facebook Cărturești (facebook.com/Carturesti) și Polirom (facebook.com/polirom.editura), scriitoarea Simona Antonescu va intra în dialog cu criticul Bogdan Crețu pornind de la romanul „În umbra ei”, apărut recent în colecția „Fiction Ltd.” a Editurii Polirom.

04
/07
/21

Pentru a marca 200 de ani de la nașterea lui Vasile Alecsandri (1821-1890), deținătorul primului premiu internațional pentru literatura română, Muzeul Național al Literaturii Române Iași organizează în 2021 o serie de expoziții, concursuri, ateliere, întâlniri și apariții editoriale speciale.

01
/07
/21

Zilele acestea, a plecat către librăriile din întreaga țară o nouă ediție, revăzută, a Jurnalului lui Franz Kafka, editată în colecția ANANSI World Fiction într-un format grafic deosebit.

28
/06
/21

„Forma lucrurilor. Alfabetul geometriei”, cartea lui Marco Andreatta publicată recent în colecția Știință, spune povestea geometriei, pe care autorul o descrie drept unul dintre cele mai studiate şi sofisticate sisteme ale gândirii filozofice, capabil să furnizeze interpretări ale lumii în care trăim şi tehnicile de care avem nevoie ca să ne putem împlini aşteptările şi dorinţele. Orientarea în spațiu, perceperea unui obiect prin forma sa, minimizarea distanțelor de deplasare – toate acestea sunt înzestrări geometrice de care ne folosim în viața de zi cu zi.

17
/06
/21

Ziarul Metropolis vă prezintă un fragment din romanul „un nor în formă de cămilă” de Alina Nelega, recent apărut la Editura Polirom, în colecția „Fiction Ltd.” (disponibil și în ediție digitală).