Era începutul anilor ’90, ani de bâlci…
https://www.ziarulmetropolis.ro/era-inceputul-anilor-90-ani-de-balci/

Ziarul Metropolis vă prezintă un fragment din romanul „un nor în formă de cămilă” de Alina Nelega, recent apărut la Editura Polirom, în colecţia „Fiction Ltd.” (disponibil şi în ediţie digitală).

Un articol de Ziarul Metropolis|17 iunie 2021

un nor în formă de cămilă rescrie tragedia din Hamlet, recompunînd istoria tulburată a unei familii pentru care teatrul este singurul acasă. O tensionată înfruntare a orgoliilor, singurătăților și obsesiilor, în care fiecare dintre protagoniști încearcă să afle cine este cu adevărat, dincolo de iluziile care se creează în ambianța scenei. Relatate – pînă la un punct – din perspectiva mamei, regizoare trecută de prima tinerețe, fascinată de «jocul cu vorbele» și animată de o patetică luciditate, situațiile din piesa lui Shakespeare dobîndesc rezolvări și semnificații noi, într-o narațiune surprinzătoare, al cărei ritm alert te ține prizonier de la început pînă la sfîrșit.” (Carmen Mușat)

„Ce e cititul în nori dacă nu jocul liber al fanteziei, semnul imaginației puse la lucru? Alina Nelega ne introduce cu titlul romanului în fabulația de gradul doi cînd confruntă una din piesele de căpătîi ale teatrului cu ipoteza răsturnată a nebuniei personajului. Nu, fiul nu joacă nebunia, ci e bolnav, iar mama, care îl cunoaște dincolo de masca socială, se scufundă împreună cu el în purgatoriul suferinței psihice. Născut din stăpînirea mecanismelor dramaturgiei și din fidelitatea Alinei Nelega pentru scenă, romanul explorează în cercuri concentrice ficțiunea autonomă, edificată pe referințe la lumea teatrală autohtonă.” (Oana Cristea Grigorescu)

„un nor în formă de cămilă” de Alina Nelega (fragment)

Era începutul anilor ’90, ani de bâlci, când lumea se revărsa în străzile invadate de tarabe pe care găseai de la cafeaua atât de rară şi scumpă în comunism până la săpunuri, ciocolată, Vegeta, televizoare, tigăi de teflon, viniluri, epilatoare, ţigări de contrabandă, parfumuri false şi multe, multe haine second‑hand, viu colorate, cu etichete ale marilor case de modă, cusute stângaci de misiţii care vindeau cam tot ce se putea, într‑un belşug contrafăcut pe care noi îl luam drept abundenţa societăţii de consum, de care fuse­serăm, până atunci, refuzaţi. Totul era la vedere, în politică, în presă şi pe stradă, unde puteai să participi liber la lăcomia oamenilor care se înghesuiau să se înfrupte, să prindă, să apuce, să devoreze parmezan italienesc expirat, salamuri picante ungureşti, blugi sârbeşti şi maşini vechi aduse din Germania sau Austria. Chilipirul era rege. După ani lungi de post negru, eliberarea, în senzorialul aglomerat de efluvii vizuale, olfactive şi auditive, părea reală. Psihologia behavi­oristă identifică şase emoţii primare, pe care le împăr­tăşim cu toţii, de la monotreme la primate : instinctul de căutare, furia, frica, instinctul sexual, tandreţea şi instinctul ludic. Toate instinctele astea au răbufnit atunci, la nivel colectiv. Existam doar prin creierul nostru limbic.

Abia ieşisem din facultate şi vreo doi ani am călă­torit. Cu şi fără rost, burse, granturi, ocazii din care nu înţelegeam prea mult. Nu‑mi exersasem capacita­tea de mirare, comunismul ne‑a indus, prin semnele interzise care mai pătrundeau la noi în detalii mer­cantile, de la guma de mestecat la revistele porno, convingerea de neclintit că dincolo e lumea în care totul era posibil, aşa că nu mă mai surprindea nimic, iar ce era firesc dincolo putea fi la fel de normal şi la noi, înghiţeam pe nemestecate alte culturi şi alte moduri de a privi viaţa şi îmi imaginam, în naivitatea mea, că aş putea transplanta câteva vlăstare din grădina altora, care să crească şi să înflorească la noi. Când m‑am hotărât să fac, în sfârşit, primul spectacol într‑un teatru profesionist, habar n‑aveam unde‑o să merg. L‑am căutat pe Vlad Caragea, proful meu de regie, care s‑a gândit puţin şi s‑a scărpinat în urechea clă­păugă cu un pix extras delicat din veşnica lui cană colorată, nelipsită de pe masa încărcată de texte dactilografiate, în dosare de carton. Ştiam că dacă‑i verde e de rău, dacă‑i negru e de foarte rău, iar dacă‑i de orice altă culoare, există speranţă. Era albastru. Cu telefonul la cealaltă ureche, din biroul lui de pro­decan la teatru, s‑a răstit prietenos: „Măi Mariusică – aşa‑i plăcea lui, să diminutiveze drăgălaş lumea când cerea un favor –, hai că am aici o fată cu talent – şi umblată prin străinătăţuri, şi citită, măi. Hai, boierule, să‑i dăm o şansă“. Şi am primit‑o: marea şansă să fac, aproape gratis, un spectacol în teatrul ăla, care începuse deja să devină faimos. Primul pas a fost că m‑au invitat la festival.

Alina Nelega este romancieră și autoare dramatică. Piesele sale de teatru sînt jucate și premiate la nivel național și internațional. Dublă laureată UNITER, „Autor European” la Heidelberger Stückemarkt, Honorary Fellow in Writing al Universității din Iowa, SUA, este profesor universitar și conduce masteratul de scriere dramatică al Universității de Arte din Tîrgu-Mureș. În 2020 i se decernează premiul pentru proză al revistei Observator Cultural pentru romanul ca și cum nimic nu s-ar fi întîmplat (Polirom, 2019).

Totul era la vedere, în politică, în presă şi pe stradă, unde puteai să participi liber la lăcomia oamenilor care se înghesuiau să se înfrupte, să prindă, să apuce, să devoreze parmezan italienesc expirat, salamuri picante ungureşti, blugi sârbeşti şi maşini vechi aduse din Germania sau Austria. Chilipirul era rege.



12
/03
/24

O nouă traducere din opera Elenei Ferrante a fost publicată de curând în colecția „Anansi. World Fiction” de la Editura Trei. Elena Ferrante e o scriitoare îndrăgită de cititorii din lumea întreagă începând de la publicarea bestsellerurilor internaționale ce alcătuiesc Tetralogia Napolitană.

28
/02
/24

Diana Vasile, PhD, psihoterapeut și Președinte al Institutului pentru Studiul și Tratamentul Traumei (ISTT), lansează astăzi cartea Anatomia traumei. Cum să ai o viață mai bună când sufletul te doare, publicată la editura Bookzone. Rezultatul a peste 25 de ani de studiu, practică și cercetare în domeniul psihotraumatologiei, cartea oferă o perspectivă completă asupra impactului traumei în viețile noastre, dar și asupra modalităților de recuperare post-traumatică.

28
/02
/24

Editura Humanitas Fiction vă așteaptă miercuri, 28 februarie, ora 19.00 la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (Bd. Regina Elisabeta nr.38) la lansarea romanului Numărul 2 de David Foenkinos – recent apărut în colecția „Raftul Denisei“ coordonată de Denisa Comănescu, în traducerea Iulianei Glăvan – ce aduce în prim-plan povestea unui destin atipic, a celui care a pierdut rolul lui Harry Potter în una dintre cele mai celebre ecranizări din toate timpurile. Este posibil ca un eșec să devină o sursă de putere? Romanul scriitorului francez oferă în locul unui răspuns o minunată parabolă despre virtuțile reconstruirii sinelui.

19
/02
/24

Crime Scene Press vă propune o lectură perfectă pentru luna februarie: romanul proaspăt ieșit de sub tipar Stăpânul Muntelui, de Anders de la Motte (trad. Daniela Ionescu), unul dintre cei mai îndrăgiți scriitori suedezi de crime. Acest mistery care dă dependență, cu o atmosferă care te va bântui, te prinde de la prima pagină, urmărind o detectivă talentată care investighează una dintre cele mai întunecate laturi ale psihicului omenesc.

14
/02
/24

Joi, 15 februarie, începând cu ora 14:00, Biblioteca Metropolitană București, prin Direcţia Cultură, Învăţământ, Turism a Primăriei Municipiului Bucureşti, va organiza, la Sediul Central „Mihail Sadoveanu” din str. Tache Ionescu nr. 4 are loc o DEZBATERE EVENIMENT, dedicată Zilei Naționale a Lecturii.

09
/02
/24

CARTEA DE CINEMA Într-o scurtă carte apărută în 2022 şi bazată pe câteva dialoguri inedite iniţiate de Ioan-Pavel Azap şi derulate între 2009 şi 2011, Tudor Caranfil vorbeşte despre parcursul său şi critica de film. Un moment esenţial au fost "Serile prietenilor filmului", un eveniment pe care l-a creat în 1962 şi al cărui succes avea să ducă la formarea Cinematecii - o poveste demnă însăşi de un scenariu.

07
/02
/24

Editura Humanitas vă invită marți, 13 februarie, de la ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu istoricul Marc David Baer, profesor la London School of Economics and Political Science, istoricul Marian Coman și scriitoarea Sabina Fati despre volumul Otomanii: Hani, cezari și califi, o fascinantă nouă abordare a istoriei Imperiului Otoman.

05
/02
/24

Editura Humanitas Fiction vă așteaptă marți, 6 februarie, ora 19.00 la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (Bd. Regina Elisabeta nr.38) la lansarea romanului Borges și eu de Jay Parini, recent apărut în colecția „Raftul Denisei“ coordonată de Denisa Comănescu, în traducerea lui Mihnea Gafița, un road novel care emană o nesfârșită admirație pentru unul dintre cei mai îndrăgiți scriitori ai secolului XX, un roman ce are la bază întâmplări petrecute în primăvara anului 1971.

31
/01
/24

RECOMANDĂRI Ziarul Metropolis vă recomandă, în prima lună din an, o întoarcere în fabuloasa lume a cărților. Biblioteci, obsesii, mistere, personaje și o pasiune salvatoare, în 3 cărți despre cărți, care fac deliciul oricărui iubitor de literatură.