Scrisoare către Vlad Zografi
https://www.ziarulmetropolis.ro/scrisoare-catre-vlad-zografi/

Domnule Zografi, a trecut multă vreme de când vreau să vă scriu. Am motive strict literare, desigur, dar mai e ceva: Fizica. Aveţi Fizica la bază, ceea ce, nu vă ascund, mă duce cu gândul la domnul Sabato.

Un articol de Andrei Crăciun|26 iulie 2017

Domnul Sabato este scriitorul meu preferat. N-am mai găsit la nimeni – în literatura lumii – atâta rațiune, atâta luciditate, atâta putere de sinteză și, în egală măsură, atâta putere de a întemeia un univers. Domnul Sabato avea, dacă îmi permiteți, cel mai expresiv dintre bosonii Higgs pe care i-am întâlnit în cărțile lumii. Îmi plac oamenii de știință care comit literatură. Am plecat, deci, în lectura dumneavoastră de la o prejudecată pozitivă.

Domnule Zografi, ce vreau să vă spun: eu n-am întâlnit în literatura română recentă o carte scrisă mai inteligent. Am întâlnit, nu vă ascund, cărți scrise mai frumos, cărți mai poetice, cărți mai ludice, chiar și cărți care vor rezista mai mult în trecerea timpului.

Dar volumul dumneavoastră are înălțimea unei demonstrații. E drept că nu mulți vor putea să o cuprindă. Dar trag nădejde că nu intenționați să întocmiți un bestseller. Altfel, foloseați ingredientele necesare și nu scriați această carte amețitoare despre mintea omului și imposibila perfecțiune a melancoliei.

Domnule Zografi, m-am încântat de la titlu – Efectele secundare ale vieții! Grozav, și științific, deopotrivă. Apoi, personajele – cele cinci voci obsedante. Mi-e greu să aleg între Eugen Papadopol, omul de știință, Robert Aldea, autistul, Teodora Aldea, dezamăgită în amor, complăcându-se în publicitate, Andrei Vornicescu, psihiatrul care se joacă de-a detectivul, îndrăgostit ca un fătălău de Nadia Vornicescu, ziarista.

Ce magnifică această perspectivă multiplă asupra vieții, care e proprie doar cărților cu adevărat mari! Și dacă totuși trebuie să existe o ierarhie și între aceste voci, atunci Robert este – categoric, chiar – cel mai profund (fragment explicativ: Să zicem că feromonii sunt niște fulgi de zăpadă, ninge tot timpul în jurul meu, o ninsoare pe care n-o văd. Odată, iarna, aveam patru ani, sau cinci, nu, patru, am fost înfofolit și scos în ninsoare. Purtam cizmulițe maronii, un costum albastru cu fermoar și glugă, fular ecosez, mănuși de bumbac, pentru că nu suportam lâna, nici acum n-o suport. M-am apucat să număr fulgii, dar era greu. Exagerat de mulți. Pe atunci nu știam să operez statistic. Eu mă chinuiam să număr fulgii unul câte unul și mama îmi spunea ceva, niște prostii. S-a enervat că n-o ascultam. Mergeam prin zăpadă, ea mă ținea de mână, și când s-a enervat m-a smucit, a tras de mănușa mea, între mânecă și mânuță a rămas un spațiu descoperit, și tocmai acolo a căzut un fulg, ca un bulgăre de fier incandescent.

Domnule Zografi, nu o să las aceste rânduri să decadă în laudatio, nu asta e intenția mea. Intenția mea e să vă spun că păstrez pentru tot restul zilelor mele pe pământ (până când memoria…) aceste cuvinte ale lui Eugen Papadopol, omul de știință: Întrebarea ce e omul n-are răspuns, pentru că e pur și simplu o întrebare greșit pusă, deși, indiferent de nivelul nostru intelectual, ne lovim de ea cu o insistență înduioșătoare.

E o concluzie care, personal, oricât de scandalos ar suna, îmi ajunge.

Romanul „Efectele secundare ale vieții” a fost publicat la Editura Humanitas, în 2016.

Foto: Bookaholic.ro



28
/01
/20

Joi, 30 ianuarie, de la ora 19.00, librăria Humanitas de la Cișmigiu va fi gazda unui dialog despre Bucureștiul cărților și al scriitorilor. Cele două autoare ale volumului Dicționar de locuri literare bucureștene, Corina Ciocârlie și Andreea Răsuceanu, și invitații lor, criticii literari Dan C. Mihăilescu, Mihai Zamfir și Angelo Mitchievici, vor fi ghizi într-o recartografiere a orașului prin ficțiune.

28
/01
/20

Îndeobște, afacerile premiilor literare din România sunt banale și jalnice reglări de conturi între găști, se desfășoară între oameni care ar intra toți într-o debara sau într-o cabină telefonică. Certuri mari, mize mici.

27
/01
/20

Editura Humanitas Fiction vă invită miercuri, 29 ianuarie, ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (bld. Regina Elisabeta nr.38), la o seară dedicată lui Ezra Pound, poet și eseist, reprezentant de marcă al modernismului literar și unul dintre cei mai inovatori gânditori ai secolului XX. Radu Vancu, scriitor, Cosmin Ciotloș, critic literar și Denisa Comănescu, director general Humanitas Fiction vor prezenta cele două volume ale ediției coordonate de Horia – Roman Patapievici dedicate scriitorului american: Opere I.Poezii 1908 –1920, traduceri de Mircea Ivănescu și Radu Vancu, aflat la al doilea tiraj în limba română după debutul din 2015, și Opere II.ABC-ul lecturii.Ghid spre Kulthură, recent apărut și lansat în cadrul Târgului de Carte Gaudeamus 2019. În partea a doua a evenimentului, actrița Mirela Oprișor va citi din poeziile din Ezra Pound.

22
/01
/20

Albumul „Gigi Căciuleanu – OmulDans“ va fi lansat, miercuri, pe 22 ianuarie 2020, de la ora 19.00, la Maison Maurice Béjart, în prezenţa autoarei şi a lui Gigi Căciuleanu, alături de numeroase personalități culturale și diplomatice, în cadrul Festivalului Internațional de Artă EUROPALIA, coordonat de Institutul Cultural Român, alături de Europalia International din Belgia.

22
/01
/20

Volumul „Sora mea din Australia. Trecute întâlniri cu Irina Petrescu“, de criticul Magda Mihăilescu, va fi lansat joi, 23 ianuarie 2020, ora 18.00, în Sala mare a Institutului Cultural Român.

21
/01
/20

„Gradul de încredere în pseudoştiinţă este direct proporţional cu gradul de neîncredere în ştiinţă”. E una dintre afirmațiile din noua carte a lui Alex Doppelgänger, publicată în colecția Știință a Editurii Humanitas, „Pământul este plat!”.

16
/01
/20

Proaspăt apărută la Editura Uniunii Cineștilor din România, „Sora mea din Australia. Trecute întâlniri cu Irina Petrescu”, este o elegantă carte-album în care criticul de film Magda Mihăilescu îi aduce un omagiu distinsei actrițe printr-un portret mozaicat în care sunt puse laolaltă convorbiri, confesiuni, mărturii și o bogată colecție de fotografii.

15
/01
/20

O revizitare a biografiei eminesciene prin intermediul fragmentelor de amintiri lăsate de 7 dintre aceia care l-au cunoscut îndeaproape pe poet, precum Ioan Slavici sau I. L. Caragiale.

14
/01
/20

Născut pe 14 martie 1879, la Ulm, în Germania, Albert Einstein murea pe 18 aprilie 1955, în New Jersey. Deținător al Premiului Nobel în fizică (1921), savantul a dus o viață care continuă să capteze interesul.