-->

Shakespeare în zece întâmplări stranii
https://www.ziarulmetropolis.ro/shakespeare-in-zece-intamplari-stranii/

461 de ani s-au împlinit pe 23 aprilie de la naşterea celui considerat cel mai mare dramaturg al tuturor timpurilor. Multe poveşti şi multe legende au circulat despre el în tot acest timp.

Un articol de Monica Andronescu|24 aprilie 2025

În urmă cu ceva timp, Gregory Doran, director artistic la Royal Shakespeare Company, a publicat „The Shakespeare Almanah”, un volum ca un puzzle despre cel mai misterios creator din istorie. Iată câteva dintre ciudățeniile inventariate în volum.

1.Shakespeare a provocat un accident de avion!

Pe 4 octombrie 1960 un avion care decola de pe aeroportul din Boston a intrat într-un stol de zece mii de grauri care au pătruns pe pistă. Motoarele au cedat și aparatul s-a prăbușit, 62 de pasageri pierzându-și viața.

Graurii nu sunt o specie specifică faunei din America de Nord. Ei au fost introduși pentru prima dată pe acest continent în 1890 de Eugen Schieffelin, un pasionat de Shakespeare, care a adus grauri în Central Park din New York, unde urma să se joace un spectacol după scriitorul englez, pentru ca montarea să beneficieze de ciripit autentic de grauri, așa cum cerea textul.

2.Hitler și-a dorit să monteze „Iulius Cezar”

Într-un carnet de notițe al lui Hitler, datând din 1926, există o schiță de decor pentru un spectacol cu „Iulius Cezar”. Forumul urmează liniile severe ale arhitecturii neoclasice care avea să fie prezentă peste ceva vreme în spațiile naziste din Nürnberg. Mare admirator al Imperiului Roman, Hitler a vizitat Colosseumul și Pantheonul, lăsându-se inspirat de ele și atunci când a inclus în schița de decor o platformă destinată oratorilor și confruntării dintre Brutus și Marc Aureliu, precum și o arenă în care să fie preaslăvit Al Treilea Reich.

În 1937 avea să se deschisă Mercuri Theatre Company, condusă de Orson Welles, la New York. Spectacolulul de inagurare a fost „Iulius Cezar”, evocând atât Germania nazistă, cât și Italia fascistă.

3.Teatrul lui Shakespeare mirosea îngrozitor

Thomas Platter a vizitat Londra în anul 1599 și s-a dus la Globe Theatre, care tocmai se deschisese, să vadă „Iulius Cezar”. A avut parte însă și de o luptă de urși. În spatele teatrului se afla un adăpost de animale, pe-atunci găzduind 120 de buldogi și 12 urși mari, dintre care unul orb, și câțiva bivoli. „Locul mirosea îngrozitor din pricina gunoiului și a cărnii cu care măcelarii hrăneau câinii”, povestea călătorul. Și la Hope Theatre, care avea să fie ridicat pe malul Tamisei la două luni după ce Globe Theatre a ars în încediu în iunie 1613, spectacolele de teatru vor alterna cu luptele de urși.

4.Sarah Bernhardt a fost model pentru o statuie închipuind-o pe Lady Macbeth

În fața clădirii Royal Shakespeare Theatre din orășelul natal al Bardului, Stratford-upon-Avon, se află un grup statuar realizat de Roland Gower. Patru elemente de bronz reliefează la propriu principalele ipostaze ale scriitorului: Falstaff, reprezentând comedia, Henric al V-lea, simbolizând istoria, Hamlet ținând în mână craniul lui Yorick, închipuind filosofia, și Lady Macbeth, frângându-și mâinile, trimitere la tragedie.

Grupul a fost sculptat în atelierul artistului din Montparnasse, Paris. Într-o zi a venit în vizită divina Sarah Bernhardt și i-a arătat cum își frânge mâinile Lady Macbeth, personaj pe care avea să-l joace mai târziu, în 1899.

5.Mozart a fost cât pe ce să comună o operă pornind de la „Furtuna”

Giuseppe Verdi a încercat ani de-a rândul să scrie muzica pentru o operă după „Regele Lear”, lucrând cu doi libretiști și lăsând în urmă un libret în patru părți. În cele din urmă, a renunțat și i-a dat tot materialul compozitorului Pietro Mascani. Întrebat de acesta din urmă de ce nu a continuat, a răspuns: „M-a speriat scena în care Lear se trezește în pustiu”. Ceaikovski a refuzat să compună muzica pentru o operă după „Neguțătorul din Veneția”, însă a cochetat cu ideea de a scrie una pornind de la „Othello”. Compoziția cea mai spectaculoase rămâne, poate, aceea care n-a existat niciodată: opera „Furtuna”, pentru care Mozart se pare că ar fi primit comandă.

6.Shakespeare a avut gemeni

Pe 2 februarie 1585, în ziua de Întâmpinarea Domnului, au fost botezați gemenii lui Shakespeare, Hamnet și Judith. În 1600, exact de Întâmpinarea Domnului, s-a jucat la Middle Temple „A douăsprezecea noapte”, o piesă în care doi gemeni se rătăcesc unul de altul după un naufragiu, dar numai pentru a se regăsi mai târziu. Hamnet a murit la 15 ani.

7.Ecaterina cea Mare a tradus din Shakespeare

În anul 1786 regina Ecaterina cea Mare, împărăteasa Rusiei, a făcut propria ei adaptare după „Nevestele vesele din Windsor”. Desființase palatul de iarnă al lui Petru cel Mare, aflat pe malul Nevei, în Sankt Petersburg, ca să facă loc pentru noul și splendidul Teatru Ermitaj. La acesta din urmă s-a jucat adaptarea semnată de împărăteasă, primul spectacol rusesc care a atestat influența lui Shakespeare. Ecaterina cea Mare a tradus și „Timon din Atena”.

8.Primul spectacol de amatori după Shakespeare a avut loc în anul 1623

La Biblioteca Folger din Washington există un manuscris al unei adaptări după două piese shakespeariene, adaptare care s-a jucat într-o casă din Pluckley, Kent, în anul 1623. Cele două părți din Henric al IV-lea au fost reunite pentru o reprezentație privată în locuința lui Sir Edward Dering, din informațiile pe care le avem, prima persoană care a cumpărat o primă ediție folio a pieselor lui Shakespeare când s-a tipărit, în 1623.

  1. Un actor a jucat texte din Shakespeare într-un arbore Sequoia

Există povești despre cum se juca Shakespeare în America vremea febrei aurului, pe le 1840, de exemplu. Trupe ambulante de actori jucau în râpe și defileuri, în cariere miniere pline de desperado. În corturi și cabane improvizate din butuci de lemn se ridica o scenă, luminată de lumânări puse în sticle. Și publicul nu era deloc nereceptiv. Spectatorii participau afectiv, se implicau în poveste, corectau și parafrazau replicile în timpul spectacolului și, dacă le plăcea, la sfârșit le aruncau actorilor pungi cu pulbere de aur.

Printre preferații minerilor se număra actorul McKean Buchanan. În timpul unui turneu la Calaveras Grove, în California, n-au găsit un teatru potrivit în care să joace, așa că artistul și-a făcut rolul cocoțat într-un uriaș arbore Sequoia. Ciotul de lemn pe care a stat există și azi în copac.

10.Shakespeare este „steaua poeților”

Există sateliți numiți după personaje din piesele lui, dar nicio stea care să-i poarte numele. În anul 1851, William Lassell a început să numească sateliții planetelor Titania, Oberon, Puck, Prospero etc. Dar nu există niciun fel de corp astral care să poarte numele Shakespeare. Poate că până în 2016, când se vor comemora patru secole de la moartea dramaturgului, se va descoperi și un astru care să-i poarte numele.



11
/02
/25

Institutul Cultural Român organizează, prin Centrul Național al Cărții, „Retrospectiva anului editorial românesc 2024”, eveniment online dedicat traducătorilor de limba română din întreaga lume și tuturor celor interesați de actualitatea literară din România.

10
/02
/25

RECOMANDARE Printre romanele remarcabile publicate recent la noi se numără și unul semnat de Sándor Márai, considerat astăzi cel mai mare romancier al Ungariei. „Portretele unei căsnicii” , carte încheiată de autor la câteva zeci de ani după ce a scris-o, face o incursiune necruțătoare în teritoriile sufletului omenesc și într-o epocă sumbră.

07
/02
/25

Joi, 13 februarie 2025, de la 19.00, melomanii sunt invitați la Sala Radio, la „ITALIAN MOOD”, concert prezentat de Big Band-ul Radio, dirijat de Simona Strungaru. Invitat special al serii este saxofonistul italian Stefano di Battista, artist de talie mondială, ce se va afla pentru prima oară alături de Big Band-ul Radio România.

05
/02
/25

EVENIMENT. Muzee cunoscute din Londra, Viena sau Milano au pregătit întoarceri spectaculoase în modernitate și reflecții asupra unor capitole decisive din istoria artei. Ziarul Metropolis vă propune câteva dintre cele mai atrăgătoare expoziții programate în Europa anul acesta.

04
/02
/25

Maestrul Cristian Măcelaru, directorul artistic al Festivalului Internațional George Enescu, propune pentru seria de concerte de la Sala Palatului, adusă la standarde acustice performante, 27 de evenimente de excepție susținute de 16 orchestre de prestigiu din România și din întreaga lume.

26
/01
/25

NOUTATE Încă netradusă în limba română, cea mai recentă carte a tânărului scriitor francez care a cucerit scena literară este un sfârșit și un început: sfârșitul seriei care l-a consacrat și începutul unui alt drum în ficțiune.

26
/01
/25

În acest an, UNATC sărbătorește 75 ani de existență în formula actuală și 191 de ani de la înființarea primei forme instituționalizate de învățământ teatral în cadrul Școlii Filarmonice din București.

22
/01
/25

Opt dintre cele mai apreciate lungmetraje de ficţiune nordice recente, premiate la mari festivaluri, un documentar despre Roy Andersson, filmul-cult al lui Nicolas Winding Refn, „Pusher”, proaspăt restaurat, o invitată specială din Islanda şi două proiecții pentru copii fac parte din programul secţiunii de cinema a primei ediţii a Nordic Festival.

22
/01
/25

Lansarea volumului „Tatăl. Psihanaliza paternității astăzi” de Daniela Luca, publicat la Editura Litera, bestseller Gaudeamus 2024, recent apărut în colecția Perspektiv, coordonată de Cosmin Perța, va avea loc sâmbătă, 25 ianuarie, ora 18.00, la Cărturești Modul Editura, în strada Academiei.

22
/01
/25

Între 2 februarie – 8 martie 2025, Analia Selis prezintă publicului din România turneul național „ARGENTINISSIMO, RĂDĂCINI“, un eveniment conceput în jurul tango-ului și folclorului latino-american. Programul  turneului cuprinde recitaluri în formulă de trio și concerte simfonice, derulate în peste 15 orașe din România: București, Oradea, Bistrița, Sfântu Gheorghe, Craiova, Târgoviște, Brăila, Buzău, Slobozia, Pitești, Ploiești, Râmnicu Vâlcea, Bacău, Suceava, Iași, Târgu Mureș, Brașov. La București, Analia va prezenta două recitaluri la Teatrul „Godot”, pe 2 februarie și 8 martie 2025.