Sibiu: Ansamblul Profesionist „Junii Sibiului” va pune în scena primul spectacol de teatru muzical coregrafic
https://www.ziarulmetropolis.ro/sibiu-ansamblul-profesionist-junii-sibiului-va-pune-in-scena-primul-spectacol-de-teatru-muzical-coregrafic/

Primul spectacol de teatru muzical coregrafic pus în scenă de Ansamblul Profesionist „Junii Sibiului”, intitulat ‘La Sibiu, în Piaţa Mare, târg de n-are asemănare’ va recrea în zilele de 29 şi 30 octombrie, pe scena Casei de Cultură a Sindicatelor din Sibiu, de la orele 18.00, atmosfera barocă din vremurile Baronului Samuel von Brukenthal, a […]

Un articol de |17 octombrie 2012

Primul spectacol de teatru muzical coregrafic pus în scenă de Ansamblul Profesionist „Junii Sibiului”, intitulat ‘La Sibiu, în Piaţa Mare, târg de n-are asemănare’ va recrea în zilele de 29 şi 30 octombrie, pe scena Casei de Cultură a Sindicatelor din Sibiu, de la orele 18.00, atmosfera barocă din vremurile Baronului Samuel von Brukenthal, a anunţat marţi, într-o conferinţă de presă, directoarea ansamblului, coregrafa Silvia Macrea.

„Este o premieră pentru Junii Sibiului, pentru sibieni, fiind vorba de primul spectacol de teatru muzical coregrafic. Sperăm să vă surprindem. De aceea am creat şi costume speciale”, a spus Silvia Macrea.

Aceasta a dezvăluit că în urmă cu două decenii, Junii Sibiului au montat prima încercare de spectacol de teatru muzical coregrafic, fiind vorba de prezentarea artistică a nunţii ciobăneşti din comuna Răşinari, învecinată municipiului Sibiu.

Spectatorii sunt aşteptaţi pe 29 şi 30 octombrie, la Casa de Cultură a Sindicatelor, la un târg ca pe vremea baronului Samuel von Brukenthal, când Piaţa Mare a Sibiului era din plin animată de negustori din Lipsca, cojocari din Mărginime, saşi curelari din Hochfeld (Fofeldea), guvernatori, boieri moldoveni, breslaşi şi lăutari. Târgurile săptămânale şi anuale organizate în trecut în Piaţa Mare erau foarte căutate de negustori şi muşterii de pretutindeni, dată fiind legătura pe care oraşul o făcea între ţările române din Imperiul Austro-Ungar. Târgul şi Piaţa Mare deveneau astfel spaţii de importanţă economică, socială şi culturală. Preţul unui bilet este de 15 lei, conform organizatorilor.

Aproximativ o sută de artişti – dansatori ai ansamblurilor ‘Cindrelul – Junii Sibiului’ şi ‘Ceata Junilor’, precum şi instrumentişti şi interpreţi vor recrea atmosfera târgurilor de altădată din Piaţa Mare a oraşului, prin cântece şi dansuri specifice perioadei baroce, printr-o bogată recuzită ce include tarabe ale negustorilor, căruţe, butoaie cu vin, dar şi costume specifice etniilor reprezentate în târg. Imaginea târgului baroc este contrapunctată de cea a târgului de secol XX, cu învârtite someşene, jocuri ţigăneşti, ulcele secuieşti, şliboviţă sârbească.

‘Acest proiect al Centrului aşază istoria într-o formă accesibilă publicului larg – spectacolul, şi recreează o secvenţă de viaţă de mare importanţă în Sibiul baroc – târgul. Am pregătit special pentru acest spectacol momente coregrafice noi, precum dansul ardelenesc de câmpie, corăgheasca specifică moldovenilor, un căluşer ardelenesc, brâul de la Răşinari, dar şi poloneza sau gavota – dans francez ce a cunoscut o mare răspândire în perioada barocă’, a explicat Silvia Macrea.

Proiecţiile cu imagini vechi din Piaţa Mare, costumele specifice barocului, minorităţilor şi spaţiului de târg, muzica, dansurile, decorul din sunt ingredientele unui mega-spectacol ce valorifică elemente istorice, etnice şi antropologice, prin dialog, muzică şi dans.

Diversitatea etnică, cromatică, sonoră a târgului este redată printr-un scenariu, o scenografie şi o regie ce respectă adevărul istoric. Astfel, scenariul spectacolului este semnat de Theodor Vasilescu, regia şi coregrafia de Theodor Vasilescu şi Silvia Macrea, iar textul poetic aparţine arh. Constantin Dobrescu.

Spectacolul ‘La Sibiu, în Piaţa Mare, târg de n-are asemănare’ face parte din agenda culturală a anului baroc, fiind finanţat atât de Primăria, cât şi de Consiliul Judeţean Sibiu.

 

Sursa: Agerpres

20
/02
/17

Ca o invitație la reflecție și empatie, BIEFF supune dezbaterii ideile preconcepute legate de corpul uman – de prezentarea, reprezentarea și auto-reprezentarea lui – atrăgând atenția asupra complexelor implicații socio-politice ale identității. Popularele programe tematice dedicate corpului și performance-ului revin și anul acesta la BIEFF între 28 martie și 2 aprilie.

20
/02
/17

„Întotdeauna mi-am dorit să fiu o persoană mai bună ziua următoare decât am fost cu o zi în urmă.” – Sidney Poitier . Actorul din „Guess Who's Coming to Dinner” / Ghici cine vine la cină (1967) este primul artist de culoare distins cu un premiu Oscar. S-a născut la 20 februarie 1927, în timpul unei călătorii pe mare, pe care o făceau părinții săi dinspre insula natală, Cat Island, Bahamas către Miami, Florida, unde mergeau să vândă produsele de la fermă.

19
/02
/17

Singurul film românesc aflat anul acesta în competiţia oficială a celei de-a 67-a ediţii a Festivalului Internaţional de Film de la Berlin, lungmetrajul ,,Ana, mon amour”, regizat de Călin Peter Netzer, a primit sâmbătă seara premiul ,,Ursul de Argint” pentru ,,Contribuţie Artistică Deosebită în Cinematografie”, distincţie acordată Danei Bunescu pentru montajul filmului.

17
/02
/17

CRONICĂ DE FILM Inspirat dintr-un roman de autoficţiune al lui Cezar Paul-Bădescu, „Ana, mon amour”, noul film al lui Călin Peter Netzer, prezentat în Competiţia Festivalului de la Berlin, încearcă să reia reţeta stilistică de mare succes din „Poziţia copilului”, însă rezultatul este modest.

17
/02
/17

În această seară, echipa filmului ,,Ana, mon amour”, în frunte cu regizorul Călin Peter Netzer, actorii Diana Cavallioti şi Mircea Postelnicu, producătoarea Oana Iancu şi directorul de imagine Andrei Butică, a păşit pe covorul roşu al Festivalului Internaţional de Film de la Berlin. Filmul, care a rulat în premieră mondială la Berlinale Palast, de la ora 19.00, va putea fi vizionat pe marile ecrane din România cu începere din 3 martie.

17
/02
/17

Cu prilejul „Zilei Brâncuși ” care se sărbătorește la nivel național în fiecare an, la 19 februarie, MNAR prezintă în perioada 19-26 februarie 2017 o selecție de fotografii-document care surprind pe de o parte etapele instalării Coloanei Infinitului la Târgu-Jiu și pe de altă parte atmosfera atelierului parizian al lui Constantin Brâncuși care, în unele imagini, apare alături de sculpturile sale.

17
/02
/17

DaKINO 26 demarează miercuri, 1 martie 2017, la Cinema PRO, cu proiecția în premieră în România a filmului Manchester by The Sea (6 nominalizări la Premiile Oscar 2017), cu Casey Affleck și Michelle Williams în rolurile principale. Festivalul Internațional de Film DaKINO, ediția a 26-a, va avea loc în perioada 1-5 martie 2017 la Cinema Pro, Studioul Horia Bernea — Cinema Muzeul Țăranului și ARCUB.

17
/02
/17

O cărticică scrisă în 1943 de Antoine de Saint-Exupery, pasionat aviator, autor de cărţi de aventuri şi amintiri, reporter de război, avea să devină cea mai celebră operă literară de limbă franceză din secolul XX şi să creeze un simbol cu valoare de cult. După succesul înregistrat la Cluj Napoca si Brașov, unde s-au jucat cate doua reprezentații cu casa închisă, "Micul Print" pornește mai departe în călătorie, oprindu-se si la Alba Iulia și Sibiu.

17
/02
/17

Regizorul finlandez Aki Kaurismaki a anunțat joi, în cadrul Festivalului de Film de la Berlin, că a decis să renunțe la activitatea cinematografică. Apreciatul cineast are șanse mari să obțină Ursul de Aur cu pelicula sa din competiție, pelicula ''The Other Side of Hope''. ''Sunt obosit. Vreau să încep să îmi trăiesc viața mea, în sfârșit'', a explicat regizorul de 59 de ani.

17
/02
/17

Într-o zi de 17 februarie avea loc, la Milano, premiera mondială a operei "Madame Butterfly" de Puccini. Tot într-o zi de 17 februarie încetau din viață Giordano Bruno (susţinător al teoriei coperniciene conform căreia Pământul şi celelalte planete se rotesc în jurul Soarelui şi în jurul propriilor axe) și celebrul dramaturg francez Moliere (Jean Baptiste Poquelin).

16
/02
/17

Disponibil acum pe platforma gratuită Cinepub, "Fraţii Dabija", în regia lui Cătălin Drăghici, este un documentar experiment de o oră prezentat prima dată în 2015 în câteva festivaluri (Montreal, Astra Sibiu).