Spectacol-lectură de Gellu Naum la Teatrul Pygmalion din Viena
https://www.ziarulmetropolis.ro/spectacol-lectura-de-gellu-naum-la-teatrul-pygmalion-din-viena/

Teatrul Pygmalion din Viena prezintă spectacolul-lectură Insula (Die Insel), de Gellu Naum, vineri, 31 iulie, de la ora 20.00. Evenimentul marchează împlinirea a 100 de ani de la naşterea dramaturgului, poetului, prozatorului şi eseistului român. Gellu Naum (1 august 1915 – 29 septembrie 2001) este considerat cel mai important reprezentant român al curentului suprarealist şi unul dintre ultimii mari reprezentanţi ai acestuia pe plan european.

Un articol de Petre Ivan|30 iulie 2015

În regia lui Tino Geirun, spectacolul susţinut la Teatrul Pygmalion are următoarea distribuţie: Ingeborg Mammerler, Julia Prock-Schauer, Viktoria Deixler, Philipp Kaplan, David Igniatovic şi Paul Gruber.

Traducerea în limba germană a piesei de teatru a fost realizată de Kerstin Ahlers şi a fost inclusă pe ebook-ul lansat în 2011 de gellu naumCentrul Naţional al Cărţii. Lectura scenică de la Viena se desfăşoară cu sprijinul Fundaţiei „Gellu Naum“.

Teatrul Pygmalion din Viena, condus de regizorul de origine română Tino Geirun, promovează prin spectacolele organizate interculturalitatea şi dramaturgia europeană cu puternice accente pe schimbul cultural între România şi Austria.

Teatrul împlinește în stagiunea 2015/2016 douăzeci de ani de existență. Repertoriul cuprinde atât producţiile de succes din perioada 1995-2015, cât şi piese reprezentative pentru teatrul românesc.

Despre Gellu Naum

Gellu Naum s-a născut la 1 august 1915 la Bucureşti. A absolvit în 1937 filosofia la Universitatea din Bucureşti. În 1938 pleacă la Paris la îndemnul prietenului său, pictorul Victor Brauner, unde îşi continuă studiile de filosofie la Sorbona. Prin intermediul lui Brauner ia contact cu grupul suprarealist francez animat de André Breton.

În 1941 se constituie grupul suprarealist român (alcătuit din Gellu Naum, Gherasim Luca, D. Trost, Virgil Teodorescu şi Paul Păun), a cărui activitate, deosebit de intensă între anii 1945-1947, îl va face pe Breton să afirme: „Centrul lumii s-a mutat la Bucureşti“. După 1947,

Lygia si Gellu Naum cu sora Eta si nepoata Sanda 1956 - 1957

Lygia si Gellu Naum cu sora Eta si nepoata Sanda 1956 – 1957

grupul se destramă.

Între 1948 şi 1949, Gellu Naum scrie poemul cu tentă filosofică şi ezoterică Calea şearpelui, experienţă care îi va marca definitiv stilul. În anii ʼ50 şi ʼ60, publică mai multe cărţi de literatură pentru copii.

Continuă să scrie, pe ascuns, poeme suprarealiste. Odată cu perioada destinderii regimului, în 1968, publică volumul Athanor.

Cu acest volum şi cu următoarele (Copacul-animal, Tatăl meu oboist etc.), Gellu Naum reuşeşte să stârnească unele reacţii în rândul criticilor, dar începe să fie recunoscut ca scriitor important abia după publicarea romanului Zenobia (1985).

În numai câţiva ani, apar numeroase ediţii traduse din poemele lui Gellu Naum. Se stinge din viaţă la 29 septembrie 2001.

Foto: Gellu Naum – wikipedia, facebook

22
/06
/13

Marţi, 25 iunie, la ora 19.00, sunteţi așteptaţi pe terasa Librăriei Humanitas Kretzulescu să petreceţi o seară indiană în care puteţi discuta despre romanul „Valurile pământului“ de Anuradha Roy.

20
/06
/13

Scriitorul Elie Wiesel, în vârstă de 84 de ani, supravieţuitor al Holocaustului, a confirmat pentru cotidianul francez La Croix că lucrează la un proiect de carte pe care o va scrie în colaborare cu preşedintele american Barack Obama, la începutul anului 2015.

10
/06
/13

„Kamceatka” este cel mai cunoscut roman al argentinianului Marcelo Figueras - o poveste despre o realitate apăsătoare („Războiul murdar“), privită prin ochii unui copil. Cartea a apărut anul acesta la Editura All, în colecția „Strada Ficțiunii“. Iar filmul care are la bază romanul a fost ales să prezinte Argentina la Premiile Oscar, secțiunea „Cel mai bun film străin“.

05
/06
/13

Astăzi, la ora 18.00, la Librăria Cărtureşti Verona din Bucureşti, Adina Dabija, cunoscută mai ales pentru volumele sale de poezie („poezia-păpuşă“, „Stare nediferenţiată“), va citi fragmente din „Şaman“, primul său roman, apărut de curând în colecţia „Ego. Proză“ a Editurii Polirom, şi în ediţie digitală.