Spune-mi cât citeşti ca să-ţi spun cât trăieşti!
https://www.ziarulmetropolis.ro/spune-mi-cat-citesti-ca-sa-si-spun-cat-traiesti/

Veste bună pentru pasionaţii de lectură! Un studiu numit „Un capitol pe zi: Asocierea cititului de cărţi cu longevitatea”, realizat pe un eşantion de peste 3.500 de persoane, dezvăluie că oamenii care citesc cărţi, cel puţin 30 de minute în fiecare zi, trăiesc mai mult decât cei care nu citesc deloc. Cărţile „promovează empatie, percepţie socială, inteligenţă emoţională – procese cognitive ce duc la o supravieţuire mai bună”, se arată în studiul publicat de revista „Ştiinţe Sociale & Medicină”.

Un articol de Petre Ivan|10 august 2016

 

Conform acestui studiu, care a analizat modelele de citire a 3.635 de persoane, cu vârsta de cel puţin 50 de ani, cititorii de cărţi trăiesc cu aproape doi ani mai mult decât persoanele care nu citesc.

Respondenţii au fost împărţiţi în 3 categorii: cei care citesc 3,5 ore sau mai mult pe săptămână, cei care citesc până în 3,5 ore pe săptămână şi cei care nu citesc deloc, fiind luaţi în considerare factori precum sex, rasă şi educaţie.

Cercetătorii au descoperit, de-a lungul celor 12 ani (durata studiului), că cei care citeau cel mai mult aveau şanse de deces cu 23% mai scăzute, iar cei care citeau moderat cu 17% mai scăzute.

În studiu, specialiştii au menţionat că există două procese cognitive implicate în citire, care creează un „avantaj în supravieţuire”. În primul rând, cititul promovează „procesul încet, captivant de citire profundă”, o angajare cognitivă care „apare în timp ce cititorul face conexiuni cu lucrurile materiale, găseşte aplicabilitatea în lumea reală, şi pune întrebări despre conţinutul prezentat”.

„Implicarea cognitivă ar putea explica de ce vocabularul, raţionaamentul, concentrarea şi abilităţile de gândire critică sunt îmbunătăţite de expunerea la cărţi”, au mai subliniat cercetătorii.

În al doilea rând, cărţile „promovează empatie, percepţie socială, inteligenţă emoţională – procese cognitive ce duc la o supravieţuire mai bună”.

Foto: Pasionaţi de lectură – facebook

06
/01
/15

Există literatură care nu se cuvine povestită folosind convenționalul propozițiilor și frazelor. Există literatură pentru care cuvintele – cuvintele simple, unul lângă altul până la sfârșit – sunt îndeajuns. ”Crăiasa Zăpezii” (Polirom, 2014) de Michael Cunningham din înaltul acestei literaturi coboară.

05
/01
/15

Cărţi ale unor autori consacraţi, precum Mircea Cărtărescu, Lucian Boia şi Vladimir Tismăneanu, volumul "Scrisori pentru Vera", de Vladimir Nabokov, şi o serie de romane politice - la 25 de ani de la abolirea sistemului comunist - se numără printre noutăţile editoriale pregătite pentru anul 2015.

29
/12
/14

Cel mai mare poet al Rusiei a avut parte de glorie, a trăit drama exilului şi, ca toate personajele pe care le-a creat, a avut o viaţă fascinantă, Aleksandr Sergheevici Puskin s-a născut în iunie 1799 şi a murit în în februarie 1837, în urma unui duel. Se spune despre el că s-a iubit cu 113 femei.

26
/12
/14

Scriitori, critici literari şi reprezentanţi ai editurilor româneşti recomandă pasionaţilor de literatură să citească în vacanţa de Crăciun titluri ale unor scriitori laureaţi ai premiului Nobel, volume de poezii, dar şi cărţi pentru copii, acestea fiind doar o parte dintre "ofertele" de sărbători.

23
/12
/14

Captivi (Polirom, ed. a II-a, 2011), de Norman Manea, „un roman uimitor despre România postbelică, despre limbă, identitate şi pierdere”, a fost publicat în această lună de prestigioasa editură americană New Directions.

17
/12
/14

Librăria Eminescu a găzduit lansarea volumului „O viață și toate începuturile”, al tinerei scriitoare Alexandra Neacșu, vineri, 12 decembrie. Cartea a fost publicată de Compania Passe-Partout Dan Puric și are o prefaţă semnată de Dan Puric.

17
/12
/14

Columbia va emite în curând bancnote cu efigia scriitorului Gabriel Garcia Marquez - laureatul premiului Nobel pe anul 1982, decedat pe 17 aprilie -, în urma adoptării unei legi care a fost votată luni în Parlamentul acestei ţări.

11
/12
/14

Amza Pellea pleca după țigări și, uneori, se întorcea după trei zile. Gheorghe Dinică l-a luat de guler pe comandantul de la Otopeni. Vladimir Găitan ar fi putut juca într-un film de Michelangelo Antonioni... Câteodată, poveștile din culise sunt mai palpitante decât cele de pe scenă.