„Strămoşi pe alese. Călătorie în imaginarul genealogic al boierimii române”, volum lansat la Humanitas
https://www.ziarulmetropolis.ro/stramosi-pe-alese-calatorie-in-imaginarul-genealogic-al-boierimii-romane-volum-lansat-la-humanitas/

Cartea „Strămoşi pe alese. Călătorie în imaginarul genealogic al boierimii române”, de Filip-Lucian Iorga, a fost lansată joi seară la Librăria Humanitas de la Cişmigiu, în prezenţa autorului şi a istoricilor Neagu Djuvara şi Lucian Boia. Potrivit editurii, o carte scrisă foarte bine, cu o bibliografie amplă, „Strămoşi pe alese” are la bază teza de […]

Un articol de Andrada Văsii|8 februarie 2013

Cartea „Strămoşi pe alese. Călătorie în imaginarul genealogic al boierimii române”, de Filip-Lucian Iorga, a fost lansată joi seară la Librăria Humanitas de la Cişmigiu, în prezenţa autorului şi a istoricilor Neagu Djuvara şi Lucian Boia.

Potrivit editurii, o carte scrisă foarte bine, cu o bibliografie amplă, „Strămoşi pe alese” are la bază teza de doctorat a autorului, urmând a apărea digital, într-o ediţie extinsă.

Profesorul Lucian Boia, conducătorul tezei de doctorat a autorului, a apreciat că este meritul tânărului istoric Filip-Lucian Iorga, un cercetător perseverent, de a introduce subiectul cu adevărat în istorie, „în istoria mentalităţilor şi a reprezentărilor sociale”, în condiţiile în care, „în genere, fanteziile genealogice au fost tratate mai curând drept curiozităţi, evocate în note marginale, pentru pitorescul lor anecdotic”.

„Filip-Lucian Iorga are meritul de a pune împreună genealogiile şi imaginarul, acesta din urmă fiind, uneori, mai prezent decât realitatea, pentru că exprimă sufletul şi proiectele umane. A rezultat o carte erudită, care se citeşte cu plăcere”, a spus Boia, evocând modelul occidental al celor ale căror genealogii se regăsesc fabulos în lucrare.

Îndemnându-i pe cititori să se cufunde în lectura cărţii, „care nu e numai interesantă şi adesea hazlie, ci şi cu adevărat pasionantă”, Neagu Djuvara, care se regăseşte în carte ca personaj, prin genealogia familiei Grădiştenilor, a afimat că lucrarea este una de pionierat la noi în ţară, graţie studiilor în Europa occidentală ale autorului.

„El a studiat suficient în străinătăţi pentru ca să ne vină cu această istorie imaginară a genealogiilor”, a spus Djuvara, menţionând că acest imaginar a existat la marile familii, începând cu Cantacuzinii, Muşatinii, Corvineştii şi până la mai micile familii boiereşti, precum Grădiştenii, din partea familiei mamei sale, care susţineau că se trag dintr-un militar roman.

Istoricul a subliniat că, în ciuda concepţiei occidentale potrivit căreia în Ţările Române nu ar fi existat mari familii nobiliare, boierii autohtoni au chiar o istorie mai veche decât nobilii apuseni, fapt dovedit de întreaga noastră istorie făcută de domni proveniţi din marile familii boiereşti.

Filip-Lucian Iorga a vorbit despre genealogia cărţii, care se regăseşte în propriul său imaginar genealogic, ca şi în discuţiile cu profesorii Neagu Djuvara şi Lucian Boia ori cu Gabriel Liiceanu, care i-a cerut, ca editor, şi o altă lucrare după publicarea dialogului cu Alexandru Paleologu.

„Noi nu cunoaştem încă adevărata genealogie şi rolul familiilor boiereşti din Moldova şi Ţara Românească. Ne lipsesc instrumentele cercetării genealogice”, a susţinut tânărul istoric, declarându-se „îndrăgostit de imaginarul genealogic”, element care a contat în afirmarea ca o elită stabilă şi legată de lumea occidentală a secolului al XIX-lea a marii boierimi pământene.

Iorga a afirmat că este foarte important să ne cunoaştem şi să ne redescoperim propriile rădăcini, ca o comunitate cu o memorie genealogică scurtă.

Filip-Lucian Iorga s-a născut la 16 iulie 1982, în Bucureşti, ca urmaş al unui vechi neam de moşneni ialomiţeni.

Doctor în istorie al Universităţii din Bucureşti (2011), Filip-Lucian Iorga are un stagiu la Centre de Recherches en Histoire du XIXe Siecle, Universitatea Paris IV – Sorbona (2009-2010) şi studii la European College of Liberal Arts, Berlin (2004).

A publicat volumele: „Genocidul comunist în România”, vol. IV, „Reeducarea prin tortură” (cu Gheorghe Boldur-Lăţescu; Albatros, 2003; fragmente din volum au fost incluse în Raportul final al Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România), „Breviar pentru păstrarea clipelor. Filip-Lucian Iorga în dialog cu Alexandru Paleologu” (Humanitas, 2005, 2007, 2012), „Les Cazaban. Une chronique de famille” (cu Eugen Dimitriu; Universal Dalsi, 2007), „Le temperament scumenique. Entretiens avec Jean Delumeau, Neagu Djuvara, Jacques Le Goff, Emmanuel Le Roy Ladurie, Eric Mension-Rigau, Jordi Savall” (Editions Baudelaire, Lyon, 2013).

Este autor al chestionarului „Memoria elitelor româneşti, parte a unei cercetări dedicate descendenţilor actuali ai boierimii, marii burghezii şi elitelor intelectuale româneşti”.

În prezent, este director al Departamentului Memoria Exilului Românesc din cadrul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, cadru didactic asociat la Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti, vicepreşedinte al Fundaţiei Culturale „Erbiceanu” şi membru al Institutului Român de Genealogie şi Heraldică „Sever Zotta” (din 2002).

În 2008 a primit Medalia Regele Mihai I pentru Loialitate.

Sursa: Agerpres

09
/01
/17

Face parte din generația tânără de actori și a absolvit două facultăți. Facultatea de Teatru de la UNATC (2010), la clasa Ion Cojar, și masterul la aceeași univesitate, la clasa conf. univ. dr. George Ivașcu și prof. univ dr. Radu Gabriel (2012), și Academia de Studii Economice București, specializarea Administrarea afacerilor în limba franceză.

09
/01
/17

Cartea de povestiri „Dragoste la 17.50 $” (traducere din limba engleză și note de Cristian Neagoe), de Charles Bukowski, a fost publicată la Editura Polirom, în anul 2016.

09
/01
/17

Orchestra Națională Radio susține primul concert din noul an la Sala Radio vineri, 13 ianuarie 2017, ora 19.00, sub bagheta dirijorului Iwan Wassilevski, director artistic al Akademisches Orchester Basel din Elveția, cunoscut și apreciat în peisajul muzical european și ca dirijor de operă.

09
/01
/17

După un an cu o mulțime de cărți interesante apărute în România, din care însă puține sunt reale evenimente editoriale, Ziarul Metropolis vă propune un top 10 al celor mai semnificative apariții din anul care tocmai s-a încheiat.

09
/01
/17

Ediția din 2017 a Globurilor de Aur a fost dominată de musicalul "La La Land", marele favorit al serii, care a obținut toate cele șapte premii pentru care a fost nominalizat: Cel mai bun musical/comedie, Cel mai bun regizor, Cel mai bun scenariu , Cea mai bună actriţă și cel mai bun actor într-un musical/comedie, cea mai bună coloană sonoră şi cel mai bun cântec.

08
/01
/17

Într-o zi de 8 ianuarie (1935) se năștea, la Tupelo, Mississippi, Elvis Presley. La vârsta de 10 ani, acesta primea în dar prima sa chitară. Instrumentul muzical i-a fost oferit viitorului cântăreț cu scuza că bicicleta pe care și-o dorea era prea scumpă pentru bugetul familei...

07
/01
/17

Prima încercare a lui Elvis Presleyde a deveni muzician a decurs după cum urmează: și-a luat inima în dinți și vechea sa chitară într-o mână și s-a prezentat la audiții pentru o preselectie. Din juriu făcea parte cântăreţul Jimmy Denny, căruia nu i-a plăcut vocea lui Elvis. L-a întrebat pe viitorul star din ce îşi câştiga existenţa. "Sunt şofer", a spus Elvis. "Foarte bine - a răspuns Jimmy Denny -, întoarce-te la volanul tău, n-ai ce căuta aici".

07
/01
/17

„Fluturii sunt liberi” de Leonard Gershe, în regia lui Erwin Șimșensohn va avea premiera marți, 10 ianuarie 2017, ora 19.00, la Teatrul Excelsior. Din distribuție fac parte Alex Călin, Ioana Anastasia Anton, Catrinel Dumitrescu, Șerban Gomoi.

07
/01
/17

Premiera spectacolului „Macbeth” de de William Shakespeare, în regia lui Michal Docekal, traducerea Horia Gârbea, va avea loc vineri, 13 și sâmbătă, 14 ianuarie, ora 19.00, la Sala Toma Caragiu a Teatrului Bulandra.

07
/01
/17

CRONICĂ DE FILM Adevărul e că numai un regizor excesiv ca Xavier Dolan, puștiul minune și răsfățat al cinematografiei mondiale, putea oferi un rateu așa frumos ca „Juste la fin du monde”, câștigător al Grand Prix la Cannes în 2016.

06
/01
/17

Disponibil pe platforma gratuită Cinepub în cadrul omnibusului „Scurt/4: Istorii de inimă neagră” (2014), scurtmetrajul „Trece și prin perete” este o capodoperă în care Radu Jude, inspirându-se narativ dintr-o povestire, „În magazie”, a lui Cehov, comprimă o serie de idei extrem de ofertante.

06
/01
/17

Astăzi, moda cu „imaginea celuilalt” pare să fi apus pentru Bucureşti. Străinii vin şi pleacă, fără a lăsa mărturii despre oraş. Altădată, călătorii scriau pagini întregi, de cele mai multe ori pe un ton admirativ, flatant. Iată câteva mostre!