Swann, de Marcel Proust, împlineşte 100 de ani de la publicare
https://www.ziarulmetropolis.ro/swann-de-marcel-proust-implineste-100-de-ani-de-la-publicare/

Scriitorul Marcel Proust publica pe cont propriu, pe 14 noiembrie 1913, „Du côté de chez Swann”, primul volum din romanul „A la recherche du temps perdu” („În căutarea timpului pierdut”), o capodoperă a literaturii franceze.

Un articol de Andrada Văsii|13 noiembrie 2013

Scriitorul Marcel Proust publica pe cont propriu, pe 14 noiembrie 1913, „Du côté de chez Swann“, primul volum din romanul „A la recherche du temps perdu“ („În căutarea timpului pierdut“), o capodoperă a literaturii franceze, care continuă să fascineze numeroşi cititori din lumea întreagă.

„Încă de la apariţia sa, opera lui Marcel Proust nu a încetat să fie atacată de hoarde de purişti, snobi şi fetişişti“, afirmă autorul acestui articol publicat pe fluxul de ştiri al AFP. Însă, această „catedrală” a literaturii franceze are în acelaşi timp numeroşi admiratori, atât în Franţa, cât şi în străinătate.

Născut în 1871, Proust însuşi, pasionat de literatură engleză şi rusă, de muzică germană, de pictură italiană şi flamandă, interesat de cultura japoneză şi de spectacolele puse în scenă de compania Ballets russes, „se hrănea” cu o cultură cosmopolită, ca mulţi dintre contemporanii săi din „Belle époque”, înainte de Primul Război Mondial. Această cultură multiplă explică estetica acestui mare roman european.

Naratorul din romanul „În căutarea timpului pierdut”, care se numeşte Marcel, vorbeşte de exemplu despre „partea dostoievskiană a doamnei de Sévigné”. El face şi o referire la Thomas Hardy, autorul britanic al romanului „Tess d’Urberville”.

„Ceea ce mă impresionează la Proust este cât de mult era el interesat de toată lumea, de politică, de dorinţă, de natură. Scena lui era lumea”, a afirmat de curând romancierul american Daniel Mendelsohn.

Swann – un roman refuzat 

Cu toate acestea, înainte de a publica „Du côté de chez Swann”, la editura Grasset, Marcel Proust a fost refuzat de Nouvelle Revue Française (NRF), viitoarea editură Gallimard, la care i-a apărut ulterior întreaga operă. Să îl refuzi pe Proust „a fost cea mai mare eroare comisă de NRF, unul dintre regretele, una dintre remuşcările, cele mai dureroase din viaţa mea”, mărturisea André Gide, unul dintre directorii editurii, care i-a trimis lui Marcel Proust în 1914 o scrisoare în care îşi cerea scuze. Schiţa acestei scrisori va fi scoasă la licitaţie pe 26 noiembrie la Paris.

Marcel Proust şi editura Gallimard au câştigat apoi, în 1919, premiul Goncourt, cel mai prestigios dintre premiile literare franceze, cu cel de-al doilea volum al romanului „În căutarea timpului pierdut”, intitulat „A l’ombre des jeunes filles en fleurs” („La umbra fetelor în floare”).

Marcel Proust a expediat manuscrisul volumului „Du côté de chez Swann” şi editurii Ollendorf, însă directorul ei i-a răspuns astfel: „Dragă prietene, poate că eu sunt prost ca noaptea, din moment ce nu pot să înţeleg motivul pentru care cineva ar putea să folosească 30 de pagini pentru a descrie cum se învârte pe o parte şi pe alta în patul său înainte de a adormi”. Această declaraţie deloc curtenitoare se referea la celebrele prime pagini din „Du côté de chez Swann”.

Swann

Prima fotografie făcută romanului Swann

Opera lui Proust este în prezent studiată, tradusă şi citită în lumea întreagă, din Japonia până în Statele Unite ale Americii, trecând prin Europa, Turcia şi Orientul Mijlociu, în ciuda dificultăţilor de traducere a limbajului proustian, în special în arabă sau în japoneză. „Cei mai mulţi dintre iubitorii lui Proust rezervă lectura acestui roman pentru când se vor pensiona. Au nevoie de timp. Pentru străini, Proust încarnează cultura franceză. El este Franţa”, a declarat pentru „Le Figaro“ traducătorul japonez al operei proustiene, Akio Wada.

Volumul „Du côté de chez Swann” este alcătuit din trei părţi: „Combray”, nume fictiv inspirat din cel al localităţii Illiers, satul copilăriei scriitorului, „Un amour de Swann” şi „Noms de pays: le Nom”. Acea localitate a devenit, de altfel, unul dintre puţinele sate franceze care şi-au adăugat o referinţă literară la numele său oficial, întrucât localitatea se numeşte în prezent Illiers-Combray, în semn de omagiu adus scriitorului Marcel Proust. În fiecare lună mai, profesorul universitar Mireille Naturel, secretara Societăţii prietenilor lui Marcel Proust, organizează la Illiers-Combray evenimentul „La journée des aubépines” pentru admiratorii lui Proust, veniţi din toate colţurile lumii.

În 1919, Marcel Proust a introdus în romanul său Primul Război Mondial, deplasând Combray pe linia frontului. Scriitorul francez a murit trei ani mai târziu, în 1922. «În căutarea timpului pierdut» este o carte ilară, al cărei caracter amuzant este mascat de ideea că este supărătoare”, a afirmat filosoful Raphaël Enthoven, coautor alături de tatăl său Jean-Paul Enthoven, al volumului „Dictionnaire amoureux de Marcel Proust”, una dintre numeroasele apariţii literare publicate în Franţa cu ocazia centenarului volumului „Du côté de chez Swann”, notează Mediafax.

Marcel Proust (1871 – 1922), romancier, eseist şi critic francez, este cunoscut mai ales datorită romanului „În căutarea timpului pierdut”, operă monumentală de ficţiune a secolului XX, publicată de Gallimard în şapte volume, redactate vreme de mai bine de 14 ani.

Foto credit: Swann

27
/10
/21

În toamna aceasta, la editura EIKON au apărut două cărţi-eveniment, semnate de prozatoarea Andreea Nanu: „Cum vă place”. Cronică de teatru, operă şi film şi „Eternitatea. Şi încă o zi”. Teatrul lui Andrei Şerban.

27
/10
/21

În Ţinutul nomazilor: cum să supravieţuieşti în America secolului 21 publicată de Editura Trei, jurnalista Jessica Bruder specializată în reportaje despre subculturi surprinde nașterea unei noi categorii sociale, a unui nou stil de viață. America aflată „sub radarul economic” este formată din „americanii în vârstă, scăpătați și itineranți” pentru care speranța unei vieți mai bune ia forma unui drum nesfârșit de-a lungul și de-a latul țării, în căutare de slujbe sezoniere ca să supraviețuiască.

25
/10
/21

Reprezentanța Institutul Cultural Român de la Madrid, în colaborare cu Editura Impedimenta, Círculo de Bellas Arte, Școala de arte SUR, Universitatea Complutense din Madrid, Facultatea de Filologie și Librăria Rafael Alberti organizează o serie de întâlniri literare ale scriitorului Mircea Cărtărescu, în perioada 26-27 octombrie 2021.

18
/10
/21

Din 15 octombrie, a intrat în librării „Între două lumi. Amintiri dintr-o viață suspendată” de Suleika Jaouad, volum publicat în limba română de Editura Humanitas, în colecția „Memorii/Jurnale” (traducere de Ines Simionescu, Anca Lăcătuş şi Andreea Niţă). La 22 de ani, autorea primea un diagnostic înfricoșător: leucemie, cu 35% șanse de supraviețuire. Aceasta este povestea ei!

16
/10
/21

După ce a publicat jurnalul lui Dostoievski și o parte din scrisorile lui Cehov, Editura Polirom a tipărit recent o a doua ediție a scrierilor extraliterare ale lui Bulgakov, sub titlul „Corespondență. Jurnale”, în traducerea semnată de Ana-Maria Berzuleanu și cu prefața lui Ion Vartic.

11
/10
/21

Editura Humanitas vă invită marți, 12 octombrie, ora 19.30, online&live, la o discuție despre acest volum la care vor participa Alexandru Stermin, Carmen Strungaru, etolog, și Ciprian Mihali, profesor de filosofie contemporană la Universitatea Babes Bolyai. Moderator: Corina Negrea, realizator de emisiuni de știință la Radio România Cultural. Partener: Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”.

11
/10
/21

Vaclav Smil nu are telefon mobil, apare rar în public și crede că doar „Cifrele nu mint”. Un adevărat maestru al interpretărilor statistice, Vaclav Smil este un artist care descrie lumea prin intermediul cifrelor. „Aștept fiecare nouă carte a lui Smil așa cum așteaptă unele persoane un alt film din seria Războiul Stelelor”, spunea Bill Gates despre omul de știință de origine cehă.

08
/10
/21

Romanul „Ereditate” (Editura Trei, 2021), semnat de tânărul scriitor francez Miguel Bonnefoy, a fost recompensat cu Premiul Librarilor în acest an în Franța și desemnat alegerea României la Premiul Goncourt 2020. „Un roman magic", după cum sublinia publicația Le Figaro.

08
/10
/21

„Big Sur”, „capodopera lui Kerouac”, după cum o numea scriitorul și criticul american Richard Meltzer, recent apărută în limba română la Editura Polirom, în traducerea lui Vlad Pojoga, este cartea pe care v-o propunem pentru acest sfârșit de săptămână.