Tatiana Niculescu Bran îşi lansează un nou volum
https://www.ziarulmetropolis.ro/tatiana-niculescu-bran-isi-lanseaza-un-nou-volum/

Luni, 16 decembrie, la ora 18.00, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu, va avea loc o lansare de carte semnată Tatiana Niculescu Bran, cu ceai, cozonac de post şi muzica lui Dimitrie Cantemir.

Un articol de Andrada Văsii|13 decembrie 2013

Luni, 16 decembrie, la ora 18.00, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu, va avea loc o lansare de carte semnată Tatiana Niculescu Bran, cu ceai, cozonac de post şi muzica lui Dimitrie Cantemir.

Povestea domniţei Marina şi a basarabeanului necunoscut, cel mai recent roman semnat de Tatiana Niculescu Bran, apărut în colecţia „Ego. Proză” a Editurii Polirom, şi în ediţie digitală, va prilejui o discuţie la care vor participa, alături de autoare: Alex Ştefănescu, Bianca Burţa-Cernat, Petre Guran, George Simion.

El îşi caută amintirile. Ea încearcă să scape de ele. Generaţia pierdută a Basarabiei interbelice se întâlneşte cu generaţia Pink Floyd a României comuniste, într-o incursiune ameţitoare în istoria personală şi în cea colectivă. Punctul lor de întâlnire: muzica lui Dimitrie Cantemir.

De-a lungul unui fir narativ plin de contraste, noul se împleteşte cu vechiul, iubirea pentru trecut întâlneşte speranţa pentru viitor, într-o metamorfoză continuă a portretelor. „Domniţa” Marina şi necunoscutul basarabean îşi trăiesc povestea de dragoste într-o lume care încă mai aşteaptă ca rănile trecutului şi nedreptăţile istoriei să se vindece.

Tatiana Niculescu Bran

,,Cine să fie oare misteriosul Ilie Hagiu – memorie şi vlăstar al unei familii care se va stinge odată cu el – şi cine este el în viaţa Marinei Olaru, o agentă imobiliară întîmplător aleasă să-i găsească o locuinţă a amintirilor? Această poveste minunată se derulează cu ritm de basm într-o proză plină de farmec. Am citit cu încântare Povestea domniţei Marina şi a basarabeanului necunoscut şi mi-aş dori s-o văd tradusă în engleză.” nota Jean A. Harris.

Tatiana Niculescu Bran a absolvit Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti şi Institutul European de Jurnalism de la Bruxelles. Între 1995 şi 2004 a fost redactor la Radio BBC World Service, secţia română de la Londra. Între 2004 şi 2008 a condus biroul BBC World Service de la Bucureşti. În 2006 a publicat primul roman non-ficţional din literatura română, Spovedanie la Tanacu, urmat, în 2007, de Cartea Judecătorilor.

Foto credit: Editura Polirom, Tatiana Niculescu Bran

27
/02
/20

Fragmente esențiale dintr-o carte-monument „Balcanii. De la sfârșitul Bizanțului până azi”, de Mark Mazower (profesor de istorie la Columbia University).

25
/02
/20

Ernesto Sábato (1911-2011) a fost unul dintre cei mai importanți scriitori argentinieni din secolul XX, dacă nu cel mai important. Alături de Borges și Cortázar, Sábato a dat o viață nouă literaturii sud-americane.

21
/02
/20

Marketingul face întâlnirea/interacțiunea dintre artiști și public posibilă. Este esențial, dat fiind că artele spectacolului nu există în lipsa receptării directe de către un public prezent în proximitate. Volumul combină fondul teoretic cu câteva studii de caz și opiniile unor personalități ale lumii culturale/profesioniști cu mulți ani de experiență. Printre ei: Emil Boroghină, Constantin Chiriac, Lucian Vărșăndan, Adrian Roman, Dan Bartha-Lazăr, Vava Ștefănescu, Gilda Lazăr, Marinela Țepuș, Tamara Susoi, Maria Sârbu și Simion Buia.

16
/02
/20

Pe 12 februarie s-au împlinit 126 de ani de la nașterea uneia dintre scriitoarele cele mai cunoscute ale României interbelice. Purtând un pseudonim pe care l-a dezagreat dar care a consacrat-o, Otilia Cazimir a fost o feministă a vremii ei, dar și iubita discretă a unui alt mare poet.

09
/02
/20

În „Fata cu Leica” (Editura Art, 2019), Helena Janeczek spune extraordinara poveste a fotografei Gerda Taro, prima femeie fotograf ucisă pe front și partenera legendarului Robert Capa. O carte de neratat!

09
/02
/20

Născut pe 9 februarie 1940, la Cape Town, scriitorul sud-african J.M. Coetzee, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură (2003), împlinește astăzi 80 de ani. Cartea pe care v-o propunem este primul său roman, „Ținuturi în crepuscul” (Editura Humanitas Fiction).

06
/02
/20

Vineri, 21 februarie, la ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (Bd. Regina Elisabeta 38), va avea loc o dezbatere pornind de la volumul „Suntem dezrădăcinate. Călătoria mea şi poveştile altor fete refugiate din toată lumea”, apărut de curând la Editura Polirom, în traducerea Biancăi Alecu.

05
/02
/20

Pentru că februarie este luna iubirii (veți constata atât pe 14 februarie, cât și pe 24), ne-am gândit ce carte s-ar putea dovedi perfectă atât pentru doamne și domnișoare, cât și pentru domni. Am optat pentru „Cele zece iubiri ale lui Nishino”, de Hiromi Kawakami (Polirom, 2015, traducere din japoneză de Florin Oprina).

02
/02
/20

În cea mai nouă carte a sa, „Suntem dezrădăcinate” (Editura Polirom, 2019), Malala Yousafzai (Premiul Nobel pentru Pace, 2014) aduce laolaltă povești impresionante ale fetelor refugiate din întreaga lume.

28
/01
/20

Joi, 30 ianuarie, de la ora 19.00, librăria Humanitas de la Cișmigiu va fi gazda unui dialog despre Bucureștiul cărților și al scriitorilor. Cele două autoare ale volumului Dicționar de locuri literare bucureștene, Corina Ciocârlie și Andreea Răsuceanu, și invitații lor, criticii literari Dan C. Mihăilescu, Mihai Zamfir și Angelo Mitchievici, vor fi ghizi într-o recartografiere a orașului prin ficțiune.

28
/01
/20

Îndeobște, afacerile premiilor literare din România sunt banale și jalnice reglări de conturi între găști, se desfășoară între oameni care ar intra toți într-o debara sau într-o cabină telefonică. Certuri mari, mize mici.