Televizorul, muzica populară și Sergiu Nicolaescu domină preferințele culturale ale românilor
https://www.ziarulmetropolis.ro/televizorul-muzica-populara-si-sergiu-nicolaescu-domina-preferintele-culturale-ale-romanilor/

Românilor le place să se uite la TV, să asculte muzică, în general piratată, să meargă la mall, să vadă un film american poliţist, regizorul lor preferat este în continuare Sergiu Nicolaescu, iar de cumpărat, cumpără o carte pe an, ceea ce nu înseamnă neapărat că o şi citesc.

Un articol de Monica Andronescu|26 septembrie 2016

Astăzi a fost prezentat Barometrul de consum cultural pe 2015, în cadrul unui eveniment desfășurat la Ministerul Culturii. Prezenți la fața locului? Doar o mică parte dintre cei care ar putea, ar trebui sau ar fi de dorit să fie interesați de consumul de cultură în România… Concluziile? La fel de triste ca și la celelalte ediții. Românii trăiesc bine merci și fără cultură, viața celor mai mulți se desfășoară lin și fără prea mari interacțiuni cu instituțiile culturale, iar în ce privește cultura la ei acasă, la domiciliul personal, situația e la fel de tristă. Noroc că o salvează televizorul… Și Internetul cu rețelele de socializare. Prin urmare, doar 21% dintre români au citit o carte în ultimul an, în schimb, cei mai mulți dintre români se uită la televizor aproximativ trei ore pe zi și folosesc internetul pentru rețelele de socializare zilnic (70%).

La nivel național, activitatea culturală desfășurată cel mai des este ascultatul de muzică. Pentru că românii își petrec mult timp cu radioul și cu căștile în ureche. Și, într-adevăr, planul auditiv are cea mai ridicată rată de participanți pentru că e vorba de activități pasive… Prin urmare ascultatul muzicii și/sau al radioului reprezintă activități de relaxare și pot avea loc în același timp cu alte activități. Cum ar veni, te duci la piață să cumperi gogoșari și asculți muzică. Acum, dacă intrăm în amănunte și vedem care sunt preferințele românilor în materie de muzică, deja peisajul se modifică substanțial. Mai exact, 52% preferă muzica populară, 22% preferă muzica etno, 16% manelele (aici stăm mai bine decât în 2010, consumul de manele a scăzut cu 4%), 23% preferă muzica pop străină și 14% muzica pop românească (ambele au crescut față de 2010), și 13% muzică clasică. La muzica clasică se pare că s-a dublat consumul. Deci suntem pe calea cea bună… De la 6% în 2010, la 13% în 2015. Sursa muzicii pentru cei mai mulți dintre respondenți rămâne… internetul, de unde o descarcă gratuit, prea puțin fiind dispuși să-și cumpere un CD.

fest

La consumul de carte lucrurile nu sunt tocmai roz. 25% dintre români n-au cumpărat nicio carte în 2015. Iar Barometrul precizează la capitolul dedicat achiziției de carte că „un număr foarte mare de persoane nu au răspuns la această întrebare” din motive multiple, cel mai important dintre ele fiind acela că cei mai mulți dintre ei n-au considerat oportun să răspundă la întrebare, întrucât n-au cumpărat nicio carte în ultimele12 luni. Iar altele au refuzat de teamă că se pun într-o lumină defavorabilă. Din ce-a mai rămas rezultă că la nivelul Bucureștiului există o rată mai mică a celor care n-au cumpărat nicio carte în ultimul an, adică doar 6%, în comparație cu nivelul național unde vorbim deja de 25%. Prin urmare, un sfert din popolația României n-a cumpărat nicio carte în 2015, iar dintre cei care s-au îndurat să smulgă ceva din venitul lor pe un an și să-l dea pe cărți cei mai mulți n-au cumpărat mai multe de 1-5 cărți tot anul. Dar tot e bine, față de nimic…

Studiul mai arată și că femeile cumpără și citesc ceva mai multe cărți decât bărbații. În ce privește achizița cărților, cei mai mulți cumpărători, aproximativ 50% la nivel național preferă modul de achiziție clasic, adică le cumpără personal din librărie. Doar 7% preferă să le cumpere de pe internet, cei mai mulți cumpărători care preferă achiziția pe internet fiind în București. Cel mai important criteriu pentru achiziția unei cărți rămâne subiectul. Circa 60% își aleg cărțile în funcție de subiect, 28% în funcție de renumele autorului, doar 10% în funcție de ofertele de preț, iar renumele editurii, curios lucru, la nivelul eșantionului național contează doar 6%, în timp ce pentru bucureșteni numele editurii contează mult mai mult, aproape 20% dintre ei răspunzând că acesta e un criteriu pentru a cumpăra o carte.

În spațiul public, consumul de cultură arată cam așa: celor mai mulți dintre români le place să meargă la sărbători locale… peste 30% dintre ei participă o dată la 4 luni la astfel de evenimente, în timp ce 28% preferă cinematograful, 17% teatrul și doar 8% merg o dată pe an la filarmonică. Poate mai concludent ar fi să spunem că peste 60% dintre români n-au fost niciodată în 2015 la teatru, la cinema sau la muzeu… Și că în ciuda inflației de festivaluri din toată țara, aproximativ 60% dintre români n-au călcat în anul trecut pe la un astfel de festival.

Și dacă tot vorbim de o oarecare preferință pentru cinema, trebuie să spunem că cei mai mulți aleg mall-ul și filmele americane… Prin urmare, cei mai mulți români vor să meargă la film „ca să-i facă să râdă”, „să-i țină cu sufletul la gură” și să vadă actori celebri. Filmele americane sunt cele mai dorite, mai mult de jumătate dintre respondenți (64%) plasându-le pe primul loc, urmate la o distanță considerabilă (17%) de filmele artistice românești și de filmele artistice europene (12%). Cel mai dorit gen sunt filmele de aventură și cele polițiste, 67% dintre respondenți plasându-le pe primul loc, urmate de comedii (45%) și romantice (29%), pe ultimele locuri plasându-se SF-ul, fantasy-ul și filmele de groază.

Sergiu Nicolaescu rămâne cel mai iubit dintre regizorii români (31%), urmat la o distanță uriașă, de 28 de puncte de Cristian Mungiu, cu 3%, urmat și el de Nae Caranfil, Liviu Ciulei și Lucian Pintilie, toți cu aproximativ două procente.

film

Una dintre concluziile îmbucurătoare ale Barometrului cultural pe 2015 este aceea că a crescut consumul de cultură în rândul tinerilor. 71% dintre ei au mers la cinematograf în ultimele 12 luni și 49% au mers la teatru. La bibliotecă doar 35% – ar fi interesant de văzut consumul exact de carte –, iar la operă doar 11%.

Barometrul de consum cultural pe 2015 a fost realizat de Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală, eșantionul național reprezentativ folosit, având un volum de 1067 de persoane cu vârsta de peste 14 ani.

23
/03
/16

Muzeul Naţional al Literaturii Române Iaşi organizează expoziţia Viaţa românească – 110 ani de la apariţie, ce valorifică patrimoniul MNLRI şi extraordinara colecţie a istoricului literar Nicolae Scurtu. Vor fi expuse în premieră documente de patrimoniu deosebit de valoroase pentru istoria noastră literară, de la scrisori şi fotografii la ediţii princeps, ediţii cu autograf sau cărţi de vizită.

22
/03
/16

Lăsând la o parte glumiţa din titlu şi imaginea – un (micro)pamflet / aluzie care trebuie tratat / tratată ca atare, în ciuda… “folosirii abuzive şi nelegale a siglei USR” – , în “Galaxia” Uniunii Scriitorilor din România (USR) există două certitudini. Prima, că războiul este în toi, iar a doua că, aseară, Consiliul Uniunii Scriitorilor din România (USR) a decis excluderea din Uniune a membrilor autodeclaratei “conduceri a USR”, respectiv a scriitorilor Ioana Crăciunescu, Dan Iancu, Florin Iaru, Cosmin Perţa, Valeriu Mircea Popa, Cristian Tiberiu Popescu, Octavian Soviany, Adrian Suciu, Cristian Teodorescu, Paul Vinicius, Daniel Vorona.

22
/03
/16

Peste aproximativ o săptămână, debutează ediţia de primăvară a Kilipirim, cel mai important târg de carte cu discount din România. De miercuri, 30 martie, până duminică, 3 aprilie, cele mai însemnate edituri autohtone îşi aşteaptă vizitatorii la etajul al doilea al Unirea Shopping Center, Aripa Călăraşi. 

22
/03
/16

Editura RAO anunţă apariţia volumului ,,Grace. Biografia”, de Thilo Wydra, un tribut adus lui Grace Kelly, actriţă de succes, câştigătoare a unui premiu Oscar, devenită prinţesă prin căsătoria cu prinţul Rainier al III-lea de Monaco.

21
/03
/16

Mă văd aievea aruncându-mă în adâncul internetului, călătorind, cine poate şti cum, prin neştiutele servere ale Domnului, până la prietenul meu virtual T.O. Bobe. Mă văd aievea ieşind din computerul dumnealui personal, luându-l de guler şi plesnindu-l cu două palme - blând, dar ferm, amical, dar răsunător. I-aş spune, dând în el, întocmai aceste cuvinte: de ce nu mai publici, mă nenorocitule, poezie?

20
/03
/16

Radu Jude, Daniela Luca şi Simona Sora sunt invitați la cea de-a 123-a ediție a clubului de lectură Institutul Blecher, care are loc duminică, 20 martie, la ora 19.00, la Tramvaiul 26 (str. Cercului, nr. 26) și al cărei subiect va fi chiar fascinantul scriitor interbelic.

19
/03
/16

„O istorie a Tibetului” de Sam van Schaik, cel mai nou titlul al colecției Historia a Editurii Polirom, propune o incursiune în poveștile unui tărâm misterios al lumii, care continuă să fascineze.

17
/03
/16

Miercuri, 23 martie, de la ora 19.00, editura Nemira lansează în cadrul Întâlnirilor Yorick cartea De ce râdem la teatru. O explorare practică a comediei fizice, scrisă de multi-premiatul regizor John Wright. Evenimentul are loc la ceainăria Serendipity, de pe strada Dumbrava Roșie, nr. 12 (la câteva minute de mers pe jos de la Teatrul Bulandra, Sala Toma Caragiu).

17
/03
/16

Ministrul Culturii Vlad Alexandrescu este unul dintre cei mai activi miniştri din Cabinetul Dacian Cioloş. Fost ambasador în Luxemburg, nepot al marelui om de litere Tudor Vianu, profesor universitar consacrat, doctor la Paris  cu o lucrare asupra căreia nu planează suspiciuni de plagiat. Ce caută acest om în Guvernul României?

17
/03
/16

Academicianul şi matematicianul Solomon Marcus a încetat din viață, în această dimineaţă, la Institutul "C. C. Iliescu" din Capitală. Academicianul avea 91 de ani.

16
/03
/16

„În anii '80, în plină dictatură ceaușistă, Umberto Eco a venit la București la lansarea traducerii românești a „Numelui trandafirului”. Întâlnirea a fost secretă, doar cu scriitori selectați atent. Câțiva optzeciști au aflat însă și au încercat, zgomotos, să intre în sală. De teama scandalului (Eco trebuia să apară din clipă-n clipă), la intervenția unui critic important, au fost lăsați și ei la întâlnire. Așa am apucat să-l vedem și să-l auzim pe scriitorul care era pe buzele tuturor în lume”, scrie Mircea Cărtărescu, într-un editorial publicat în numărul din martie al revistei Q Magazine şi intitulat „Un ecou la moartea lui Eco”

15
/03
/16

Editura Nemira lansează prima parte a Trilogiei Balcanice – Marea șansă, scrisă de prozatoarea britanică Olivia Manning. Cartea apare în colecția Babel, coordonată de Dana Ionescu, în traducerea Dianei Stanciu.

15
/03
/16

Florin Iaru, Marius Chivu, Cristian Teodorescu și Dan Pleşa lansează o revistă de proză scurtă. Prima revistă românească de acest fel. Intitulată "iocan", noua revistă se adresează cititorilor şi scriitorilor care doresc să îşi scoată prozele de la sertar şi să le publice. Lansarea acesteia va avea loc la sfârşitul primăverii.

14
/03
/16

Librăria viitorului, una în care oaspeții pot imprima cartea aleasă în câteva minute - premieră în Europa - se va deschide la Paris. Catalogul complet al cărților care pot fi achiziționate în acest mod de la noua librărie poate fi consultat pe tableta electronică înainte de a face comanda.