TIFF 2020. Fotografii din spatele unei capodopere felliniene
https://www.ziarulmetropolis.ro/tiff-2020-fotografii-din-spatele-unei-capodopere-felliniene/

Parte a secţiunii pe care Festivalul Internaţional de Film Transilvania i-o dedică lui Federico Fellini la 100 de ani de la naştere, expoziţia de fotografie „Lights on! Fellini’s 8 ½”, disponibilă pe parcursul TIFF la Muzeul de Artă din Cluj-Napoca, surprinde momente din timpul realizării marelui film din 1963.

Un articol de Ionuţ Mareş|3 august 2020

Organizată de Centro Cinema Città di Cesena, expoziţia propune câteva zeci de fotografii din numeroasele instantanee, rămase până recent inedite, pe care Paul Ronald le-a realizat pe platoul de filmare de la capodopera „8 ½”, unde a fost fotograf oficial.

Cele mai multe dintre fotografii îl au în centru, bineînţeles, pe Fellini însuşi, surprins alături colaboratori, în pauze sau fix în timpul filmărilor, în plină acţiune. Restul ni-i arată pe Marcello Mastroiani, prezent de asemenea în multe instantanee, parcă marcat de neliniştea şi melancolia personajului său, Claudia Cardinale, Anouk Aimée şi alţi actori din celebra distribuţie, dar şi membri ai echipei, surprinzător de restrânsă, în frunte cu operatorul Gianni Di Venanzo.

Realizate aproape toate într-un alb-negru auster, dar pregnant, în ton cu imaginea filmului, fotografiile prezintă un Fellini concentrat, reflexiv, mai degrabă serios decât relaxat, mereu foarte aproape fie de directorul de imagine, fie de actorul său central.

De altfel, expoziţia se încheie cu o serie de fotografii în care Fellini şi Mastroiani apar împreună în diferite situaţii de la filmări, tocmai pentru a accentua atât strânsa lor colaborare şi prietenie, cât mai ales ideea de alter ego: în fond, să nu uităm, „8 ½ este un film despre facerea unui film, iar Fellini a pus în personajul lui Mastroiani ceva din personalitatea şi chiar din înfăţişarea sa.

E frapant contrastul dintre lumea exuberantă aşa cum o ştim din film, sugerată şi de fotografiile care redau unele decoruri somptuase şi personaje excentrice, şi felul simplu în care arată Fellini (după moda vremii): aproape mereu în cămaşă albă (e drept, cu mânecile suflecate, semn al implicării depline) şi cu cravată (purtată uneori semi-descheiată, semn al efortului). Poate doar celebra pălărie, pe care o afişează de altfel şi Guido, personajul lui Mastroiani, dau câteodată o notă boemă şi visătoare chipului său.

Deşi marcant artistice, pe alocuri chiar cu ambiţii poetice, fotografiile lui Paul Ronald deconstruiesc totuşi procesul de realizare a unui film şi subminează aura presupus magică dintr-un astfel de moment.

Filmul e mai întâi o activitate practică şi tehnică, par să sugereze imaginile, iar numeroasele ipostaze în care este surprins Fellini, în jurul căruia se învârte totul, vorbesc exact despre asta.

Îl vedem în spatele camerei alături de directorul de imagine, în timp ce aparatul se mişcă pe şine pentru ceea ce intuim a fi un travling. Îl observăm în timp ce repetă replicile cu Mastroiani, ţinând în mână un scenariu aproape făcut ferfeniţă, sau în timp ce le dă indicaţii actorilor ori discută cu diferiţi membri ai echipei tehnice.

Uneori obiectivul Paul Ronald îl descoperă singur, la maşina de scris, într-un plan îndepărtat al vreunui presupus decor, sau meditativ în mijlocul forfotei de pe platou, iar noi suntem îndemnaţi să înţelegem că se gândeşte la scena ce urmează a fi turnată.

O fotografie ce atrage puternic atenţia, mai ales în epoca Me Too, este una în care o Claudia Cardinale gânditoare, în contrast cu voioşia din alte momente, stă aşezată în poala lui Fellini, cei doi aşteptând probabil pregătirea unei scene. Un moment care vorbeşte despre apropierea şi încrederea dintre cei doi – un cadru aproape imposibil de imaginat astăzi.

Alături de spotul inspirat din universul fellinian şi, bineînţeles, de close-up-ul care prezintă șase dintre filmele lui Fellini, multe dintre ele restaurate digital („I Vitelloni”, „La Dolce Vita”, „8 ½”, „Giulietta degli spiriti”, „Amarcord” şi „La voce della luna”), expoziţia completează un frumos şi mereu necesar omagiu pe care TIFF, la fel ca alte evenimente cinematografice din lume, i-l aduce marelui regizor italian, în anul bizar al centenarului naşterii sale.

23
/09
/22

Pe 25 septembrie și pe 1 și 2 octombrie, de la ora 19:00, NO RA – Femininul norilor revine la Muzeul Național al Literaturii Române (str. Nicolae Crețulescu nr. 8). Spectacolul, o instalație performativă inspirată din romanul cu puternice accente biografice ”Hipodrom” de Nora Iuga, prezintă în fața spectatorilor viața încercată, dar plină de lumină a uneia dintre cele mai iubite și apreciate autoare contemporane române: Nora Iuga.

23
/09
/22

The Future Lab este un proiect lansat de rețeaua Centrelor Cehe cu ocazia președinției Cehiei a UE în a doua jumătate a anului 2022. La București, programul va consta în 4 evenimente care abordează sustenabilitatea din diferite perspective - știință și greenwashing, design și inovare, comunități, infrastructură urbană și alimentație.

22
/09
/22

Romanian Jewelry Week 3.0 sărbătorește bijuteria contemporană între 5 și 9 octombrie cu expoziții, conferințe, workshop-uri de bijuterie și târguri și peste 190 de designeri români și internaționali care vor expune mii de creații de bijuterie. Ca în fiecare an, Romanian Jewelry Week oferă posibilitatea pasionaților de bijuterie să cumpere piesele preferate în cadrul Târgului de bijuterie ROJW 3.0 între 8 și 9 octombrie la Biblioteca Națională.

21
/09
/22

În perioada 26 septembrie – 14 octombrie 2022, Institutul Cultural Român de la Paris organizează expoziția „INTROSPECȚII/INTROSPECTIONS” a artiștilor români Suzana Fântânariu (pictură, grafică, instalații), Anca Szönyi Thomas (fotografie, mixed media) și Dorin Crețu (pictură, fotografie digitală). Curatori sunt Ludwig Otte și Anca Szönyi Thomas.

21
/09
/22

Pentru trei zile, 23-25 septembrie 2022, Asociația CRIES a pregătit un spațiu pentru o varietate de experiențe în ritm „la pas" și un program ce oferă multiple perspective despre legăturile dintre hrană, cultură și consum durabil, dorind să inspire comunitatea locală și să se lase inspirați de toate experiențele și acțiunile care ne permit să încetinim ritmul de consumare a resurselor noastre și ale planetei.

20
/09
/22

Goethe-Institut București este în căutare de minți creative pentru dezvoltarea unor jocuri video autentice, relevante din punct de vedere social. În acest scop, organizează un game jam inedit de 48 de ore hibrid, între 7 și 9 octombrie 2022. Dezvoltarea jocului se va desfăşura online iar cei din Bucureşti pot participa la evenimentul de deschidere la sediul Goethe-Institut.

12
/09
/22

GREEN HOURS LIVE(S) caută povești și istorii personale legate de Green Hours, pe care le va transforma într-o instalație multimedia.