TIFF 2020. Fotografii din spatele unei capodopere felliniene
https://www.ziarulmetropolis.ro/tiff-2020-fotografii-din-spatele-unei-capodopere-felliniene/

Parte a secţiunii pe care Festivalul Internaţional de Film Transilvania i-o dedică lui Federico Fellini la 100 de ani de la naştere, expoziţia de fotografie „Lights on! Fellini’s 8 ½”, disponibilă pe parcursul TIFF la Muzeul de Artă din Cluj-Napoca, surprinde momente din timpul realizării marelui film din 1963.

Un articol de Ionuţ Mareş|3 august 2020

Organizată de Centro Cinema Città di Cesena, expoziţia propune câteva zeci de fotografii din numeroasele instantanee, rămase până recent inedite, pe care Paul Ronald le-a realizat pe platoul de filmare de la capodopera „8 ½”, unde a fost fotograf oficial.

Cele mai multe dintre fotografii îl au în centru, bineînţeles, pe Fellini însuşi, surprins alături colaboratori, în pauze sau fix în timpul filmărilor, în plină acţiune. Restul ni-i arată pe Marcello Mastroiani, prezent de asemenea în multe instantanee, parcă marcat de neliniştea şi melancolia personajului său, Claudia Cardinale, Anouk Aimée şi alţi actori din celebra distribuţie, dar şi membri ai echipei, surprinzător de restrânsă, în frunte cu operatorul Gianni Di Venanzo.

Realizate aproape toate într-un alb-negru auster, dar pregnant, în ton cu imaginea filmului, fotografiile prezintă un Fellini concentrat, reflexiv, mai degrabă serios decât relaxat, mereu foarte aproape fie de directorul de imagine, fie de actorul său central.

De altfel, expoziţia se încheie cu o serie de fotografii în care Fellini şi Mastroiani apar împreună în diferite situaţii de la filmări, tocmai pentru a accentua atât strânsa lor colaborare şi prietenie, cât mai ales ideea de alter ego: în fond, să nu uităm, „8 ½ este un film despre facerea unui film, iar Fellini a pus în personajul lui Mastroiani ceva din personalitatea şi chiar din înfăţişarea sa.

E frapant contrastul dintre lumea exuberantă aşa cum o ştim din film, sugerată şi de fotografiile care redau unele decoruri somptuase şi personaje excentrice, şi felul simplu în care arată Fellini (după moda vremii): aproape mereu în cămaşă albă (e drept, cu mânecile suflecate, semn al implicării depline) şi cu cravată (purtată uneori semi-descheiată, semn al efortului). Poate doar celebra pălărie, pe care o afişează de altfel şi Guido, personajul lui Mastroiani, dau câteodată o notă boemă şi visătoare chipului său.

Deşi marcant artistice, pe alocuri chiar cu ambiţii poetice, fotografiile lui Paul Ronald deconstruiesc totuşi procesul de realizare a unui film şi subminează aura presupus magică dintr-un astfel de moment.

Filmul e mai întâi o activitate practică şi tehnică, par să sugereze imaginile, iar numeroasele ipostaze în care este surprins Fellini, în jurul căruia se învârte totul, vorbesc exact despre asta.

Îl vedem în spatele camerei alături de directorul de imagine, în timp ce aparatul se mişcă pe şine pentru ceea ce intuim a fi un travling. Îl observăm în timp ce repetă replicile cu Mastroiani, ţinând în mână un scenariu aproape făcut ferfeniţă, sau în timp ce le dă indicaţii actorilor ori discută cu diferiţi membri ai echipei tehnice.

Uneori obiectivul Paul Ronald îl descoperă singur, la maşina de scris, într-un plan îndepărtat al vreunui presupus decor, sau meditativ în mijlocul forfotei de pe platou, iar noi suntem îndemnaţi să înţelegem că se gândeşte la scena ce urmează a fi turnată.

O fotografie ce atrage puternic atenţia, mai ales în epoca Me Too, este una în care o Claudia Cardinale gânditoare, în contrast cu voioşia din alte momente, stă aşezată în poala lui Fellini, cei doi aşteptând probabil pregătirea unei scene. Un moment care vorbeşte despre apropierea şi încrederea dintre cei doi – un cadru aproape imposibil de imaginat astăzi.

Alături de spotul inspirat din universul fellinian şi, bineînţeles, de close-up-ul care prezintă șase dintre filmele lui Fellini, multe dintre ele restaurate digital („I Vitelloni”, „La Dolce Vita”, „8 ½”, „Giulietta degli spiriti”, „Amarcord” şi „La voce della luna”), expoziţia completează un frumos şi mereu necesar omagiu pe care TIFF, la fel ca alte evenimente cinematografice din lume, i-l aduce marelui regizor italian, în anul bizar al centenarului naşterii sale.

26
/08
/22

Asociația pentru cultură și arte Arbor vă invită la expoziția „Rememorarea copilăriei, mărturiile deportaților basarabeni”, care reînvie emoția unor destine tragice, mărturiile deportaților și ale victimelor regimului totalitar din stânga Prutului, în perioada sovietică. Proiectul a fost realizat în parteneriat cu Muzeul Național de Istorie a Moldovei, Centrul de Excelență Institutul Pro Memoria al Universității de Stat din Moldova și Ambasada Republicii Moldova în România.

25
/08
/22

În perioada 26 - 31 august 2022, în continuarea proiectului (burn)OUT, artistele Irina Marinescu, Andreea Novac, Eza (Alina Ușurelu), psihoterapeuta Mihaela Vechiu, sociologa Fidelie Kalambayi și artista portugheză Gabriela Conçalves invită publicul la prezentarea cercetării artistice pe tema recuperării pe care au inițiat-o în cadrul proiectului Recovery (Recuperare) și la o serie de trei ateliere de creaţie rezultate în urma acestei cercetări.

24
/08
/22

Cea de-a treia ediție Romanian Jewelry Week, organizată de Assamblage, va avea loc în perioada 5 - 9 octombrie 2022 la Biblioteca Națională a României și în alte cinci locații conexe din București. Evenimentul propune timp de cinci zile un format efervescent de târguri, expoziții, conferințe, tururi ghidate și multe alte evenimente surpriză dedicate iubitorilor de bijuterie.

24
/08
/22

Asociația CRIES-Centrul de Resurse pentru Inițiative Etice și Solidare invită bucătari din România să se alăture ediției din 2022 a proiectului „Gustul ca patrimoniu”, parte a programului LA PAS Timișoara, desfășurat sub egida Timișoara Capitală Europeană a Culturii 2023. Provocarea constă în reinterpretarea în cheie locală a borșului ucrainean, recent intrat pe lista patrimoniului cultural imaterial UNESCO aflat în pericol.

23
/08
/22

Cel mai nou proiect inițiat de compania de teatru independent Vanner Collective, „Cele care nu se văd” prezintă 10 personaje feminine din literatura română, întâmplător create de bărbați, care, reimaginate prin perspectiva a 10 fotografe, sparg stereotipurile în care au fost integrate inițial. Instalația fotografică mai poate fi văzută până pe 2 septembrie, de marți până duminică, între orele 10:00 – 18:00 la Sala Acvariu a Muzeului Național al Țăranului Român.

23
/08
/22

Sala Omnia așa cum nu a fost văzută niciodată! Concepută de colectivul artistic austriac mutual loop special pentru acest spațiu cu un trecut deloc liniștit, instalația imersivă și interactivă „Omission Possible” deschide în mod cu totul excepțional această clădire aproape uitată, într-un demers care chestionează percepția omului contemporan asupra efectelor trecerii timpului peste construcții și simboluri istorice.

19
/08
/22

Ai Weiwei, unul dintre cei mai mari artiști ai secolului XXI, rememorează istoria vieții sale și a tatălui său în volumul autobiografic „1000 de ani de bucurii și dureri” (Editura Trei, 2022), oferind în același timp o captivantă incursiune în istoria recentă a Chinei.