Puţine dintre scriitoarele care s-au impus în ultimii ani ajung să fie citite şi în limba română. În rafturile librăriilor de la noi găsim doar câteva dintre nenumărate cărţi demne de atenţie din lumea întreagă.
Un articol de Dana Ionescu|22 ianuarie 2021
Ziarul Metropolis vă invită să descoperiți trei romane scrise de trei autoare traduse în premieră în România. Ele vă propun incursiuni în lumi diferite, prin intermediul unor povești puternice.
1.„Ceilalți americani” de Laila Lalami, traducere de Diana Geacăr, Editura Paralela 45.
Laila Lalami nu mai este de mult o anonimă, de când a ajuns pe listele premiului Pulitzer în 2014, cu romanul „The Moor’s Account”, numărându-se printre scriitoarele americane cunoscute. Editura Paralela 45 a ales însă să le ofere cititorilor o ediție în limba română a altui roman. Prozatoarea de origine marocană care a început să scrie în copilărie, în franceză, a ales în cele din urmă engleza pentru opera de ficțiune, care a făcut-o cunoscută în lumea întreagă. Cel mai recent roman al scriitoarei născute la Rabat este „Ceilalți americani”, care a câștigat deja premii importante în 2020.
Incomodă, lectura lui provoacă la o reflecție gravă. La fel de gravă ca întâmplările din lumea globalizată, ca anxietatea care a cuprins omul de azi. Apartenența la o rasă, la o religie sau la o clasă socială este pusă în discuție prin intermediul unei povești captivante, care începe într-o seară de primăvară, undeva în California, unde o mașină care circulă cu viteză ucide un marocan în timp ce traversează strada, apoi trece mai departe. Atentă și preocupată să nu simplifice făptura umană, Laila Lalami își privește personajele astfel încât să nu-i scape nimic. Crima declanșează o incursiune în America surprinzătoare, ce nu se lasă explică, America aceea a diversității, unde contradicțiile sunt la tot pasul. O intrigă de roman polițist este baza pe care se fac o radiografie în detaliu a unei societăți care și-a pierdut reperele, precum și o incursiune în adâncul ființei umane.
2.„Îndoiala” de Ashley Audrain, Editura Litera.
La jumătate lunii februarie cititorii vor putea cumpăra din librării și un debut de rezonanță, devenit imedat bestseller New York Times. Intitulat „Îndoiala”, primul roman publicat de Ashley Audrain reprezintă o intrare oarecum spectaculoasă în literatură.
Autoarea, care locuiește la Toronto, a reușit să scrie convingător și angoasant pornind de la o temă în sine inepuizabilă, dar în egală măsură abuzată în literatura ultimelor decenii: maternitatea. De fapt, toată construcția din „Îndoiala” se învârtește în jurul unei întrebări: Ce înseamnă să fii mamă bună?
O mamă bună vrea să fie și Blythe, protagonista acestei povești care pune sub lupă, așa cum romanul contemporan o face obsesiv, familia. Și, așa cum în „Ceilalți americani” se ajunge, inevitabil, la formele iubirii, și citind acest roman de debut cititorul pătrunde într-un labirint al inimii – atât de luminos uneori, că devine orbitor. O calitate a debutantei pe care o putem citi acum și în română este arta de a scoate la suprafață lumina, de a nu o lăsa umbrită într-o dramă psihologică nu lipsită de tensiuni, umbre și abisuri.
3.„Degustătoarele” de Rosella Postorino, traducere de Beatrice Cristina Baciu, Editura Trei.
Rosella Postorino (foto) este una dintre puținele scriitoare italiene pe care editurile de la noi le-au găsit demne de a fi publicate aici. Tânăra romancieră cu care facem cunoștință acum știe gustul succesului, pe care, deși se impusese deja cu romanele anterioare, l-a simțit intens odată cu publicarea romanului „Degustătoarele”. Considerată chiar unul dintre cele mai bune romane ale ultimului deceniu, cartea ei câștigă prin eleganță și printr-o versatilitate ce se remarcă din primele pagini și care i-a adus autoarei premii, dar și o mulțime de cititori, „Degustătoarele” fiind un real succes de vânzări.
Absolut explicabil, de-ar fi numai povestea. Iar ea s-a născut din biografia lui Margot Wölk, secretara care, în 1942, a fost aleasă degustătoare a lui Adolf Hitler, împreună cu alte paisprezece tineri. Rosella Postorino își pune la lucru toate uneltele ca s-o creeze pe Rosa, din care să facă eroina unui roman cu tensiunile lui, cu umorul lui, poate cu exagerările lui. Iată-ne în Germania nazistă însoțindu-le pe degustătoarele care visează la libertate. Până atunci, ni le închipuim mergând uneori din cazarmă în cazarmă pentru a se asigura că Hitler nu va fi otrăvit. Iată-ne urmărindu-le pe aceste jucării ale unei istorii pe care ele nu au cum să o înțeleagă. Iată-le, fragile ființe umane, încercând să-și facă o viață și experimentând stări care îi prilejuiesc autoarei pagini bune, într-un roman care, s-a anunțat deja, va fi ecranizat.
