Tudor Jurgiu: „«Ce vrei să faci, film sau bani?» E o întrebare idioată pe care s-o pui cuiva!“
https://www.ziarulmetropolis.ro/tudor-jurgiu-ce-vrei-sa-faci-film-sau-bani-e-o-intrebare-idioata-pe-care-s-o-pui-cuiva/

Regizorul Tudor Jurgiu a declarat, într-un interviu acordat emisiunii „Ca-n filme“, care va fi difuzată duminică, 2 iunie, de la ora 16.20, pe Digi24, că a lucrat la filmul său premiat la Cannes cu oameni care nu i-au cerut bani.

Un articol de Corina Vladov|31 mai 2013

Regizorul Tudor Jurgiu a declarat, într-un interviu acordat emisiunii „Ca-n filme“, care va fi difuzată duminică, 2 iunie, de la ora 16.20, pe Digi24, că a lucrat la filmul său premiat la Cannes cu oameni care nu i-au cerut bani.

Cinematografia românească este, din nou, la putere. O demonstrează si tânărul regizor Tudor Jurgiu prin recentul succes cu scurtmetrajul său „În acvariu“, producţie ce a luat premiul al treilea la secţiunea Cinefondation a Festivalului de Film de la Cannes, recent încheiat.

Regizorul a acordat un interviu emisiunii „Ca-n filme“ de la Digi24 în care a povestit cât de uimit a fost de faptul că filmul său a fost selectat la Cannes, în condiţiile în care fusese refuzat în alte festivaluri de profil: „Iniţial ne-am bucurat foarte mult pentru selecţie, a fost neaşteptat. Am mai trimis filmul pe la alte festivaluri şi nu a fost acceptat (…)

Anul trecut am ratat deadline-ul pentru Cinefondation, aşa că ne-am bucurat în primul rând pentru selecţie. Că a fost selectat, aia a fost surpriza… pentru că sunt foarte multe filme, au 1500 de filme trimise în fiecare an. Noi, feedback-urile pe care le-am primit de la alte festivaluri nu erau OK… Nouă ne plăcea filmul, eram OK, dar nu ne aşteptam la selecţie!“

Muncă în grabă

Povestea scurtmetrajului premiat a început anul trecut, dar filmul a fost finalizat pe repede-înainte, special pentru această selecţie: „L-am terminat acum, înainte de festival, dar l-am filmat anul trecut în februarie- martie. Adică a trecut o vară peste el. Între timp am filmat un lungmetraj şi din acest motiv scurtmetrajul a rămas cumva on hold. M-am ocupat de lungmetraj toată vara şi toamna, cu filmarea, cu montajul, cu toate astea…Şi când am auzit de selecţie am sărit brusc: „Băi, trebuie să terminăm sunetul, trebuie să terminăm… ca de obicei, din păcate, a fost totul aşa pe grabă…“.

Soarta filmului va fi probabil alta, acum după ce are pe el ştampila Cannes, crede regizorul: „Probabil că o să mai meargă şi în alte festivaluri… Acum probabil că o să meargă şi în festivalurile în care a fost refuzat iniţial… având ştampila Cannes este mai uşor să intre!“.

Ce a ţinut însă în mod special să facă Tudor Jurgiu a fost să le mulţumească oamenilor care au lucrat la acest film şi au făcut-o, aşa cum probabil doar în România se mai întâmplă… fără bani: „Mi se pare foarte important să le mulţumesc celor din echipă care au lucrat toţi fără bani şi de obicei nu încurajez chestia asta (…) ştiu că se face mult în România şi nu e OK. Adică producătorii o să profite de chestia asta…

«Ce vrei să faci, film sau bani?» E o întrebare idioată pe care s-o pui cuiva. Şi da, mi se pare foarte tare într-un fel că sunt oameni care fac asta, deşi repet, nu vreau să încurajez genul ăsta, dar fără oamenii ăştia care sunt dispuşi să lucreze fără o recompensă imediată o gramadă de filme româneşti n-ar fi fost făcute şi da, voiam să spun asta…“

29
/07
/13

CRONICĂ DE FILM „Deturnarea”, regizat de danezul Tobias Lindholm, este cronica neromanţată şi anti-eroică a unui tensionat război psihologic între două lumi. Pretextul îl constituie capturarea unei nave daneze de către piraţi.

27
/07
/13

Peste 5.000 de filme documentare din întreaga lume, aflate în arhiva Studioului Astra Film Sibiu, pot fi vizionate la cerere de turişti, cercetători sau cinefili, în cadrul unui program estival. Un bilet costă șase lei, iar filmele pot fi văzute de luni până vineri între orele 9 și 15, la sediul Studioului Astra Film.

25
/07
/13

Căderea comunismului a însemnat şi desfiinţarea cenzurii oficiale şi intrarea într-o nouă estetică cinematografică. Dacă puţinii rebeli din filmul românesc al anilor `90 mai aveau de luptat cu trecutul şi prezentul, cei ai Noului Cinema sunt mai degrabă apărătorii unor cauze personale.

24
/07
/13

Cinematografia mondială a oferit în istoria sa numeroase portrete remarcabile de rebeli. Însă şi filmul românesc din timpul comunismului a avut propriii tineri nonconformişti, spirite libere şi periculoase pentru un întreg sistem.