Un tren spre libertate
https://www.ziarulmetropolis.ro/un-tren-spre-libertate/

Boualem Sansal se întoarce în librăriile din România cu o distopie-avertisment despre extremismul religios şi pericolul pe care el îl reprezintă la adresa libertăţii.

Un articol de Dana Ionescu|1 noiembrie 2020

Cititorii din țară acum acum la dispoziție ediția în limba română a unei cărți ce pune sub lupă, în stilul nuanțat, memorabil, al scriitorului francez, globalizarea și cultura fricii, paradoxal una dintre consecințele acesteia.

După ce a tipărit mai multe volume ale autorului, cum ar fi „2084. Sfârșitul lumii” și „Satul neamțului sau Jurnalul Fraților Schiller”, Editura Humanitas Fiction aduce în librării încă o carte a premiatului Boualem Sansal. Intitulat „Trenul de Erlingen sau Metamorfoza lui Dumnezeu”, romanul tradus de Mădălina Ghiu, expresie vizibilă a unei continuități, duce mai departe marile, presantele întrebări din literatura apreciatului romancier, preocupat de angoasele prezentului și, mai mult, de legăturile indestructibile dintre trecut, prezent, și viitor.

Meditație despre libertate, despre această necesitate vitală a ființei umane, apărută în România într-un moment în care criza sanitară impune un nou comportament, noua scriere a autorului îi provoacă pe cititori la noi exerciții. În primul rând, poate un exercițiu de luciditate, poate o invitație la a deschide larg ochii și a privi în jur, într-o încercare de a înțelege o societate fragilă, ca o barcă plutind în derivă pe mare. „Romanul meu critică tot, islamismul, globalizarea, capitalismul, politica de tergiversare, cultivarea fricii, ignoranța etc., pe scurt, tot ceea ce pune omul în situații de inferioritate și îl împinge să aștepte ajutorul de la altcineva, în loc să și-l dea singur. Prima rațiune a vieții este de a te apăra și de a-ți apăra libertatea”, spune Boualem Sansal și, citită din această perspectivă, cartea lui constituie o lectură generoasă cu beneficiile pentru cititori.

Spiritul kafkian în care se desfășoară lumea din acest roman recent, editat în România la doi ani de la apariția lui în Franța, este o constantă importantă, declarată încă din primele pagini. „Lumea asta e în așa hal de idioată, că repetă aceleași greșeli încă de la origini. Cea de-acum întrece orice măsură, o să te convingi, iar după părerea mea, bestia nu și-a încheiat metamorfoza. Marele Kafka n-a văzut mare lucru cu insecta lui oribilă care își îngrozește familia și chiriașii, ca apoi să moară subit, din cauza propriei monstruozități”, citim în rândurile pe care i le scriei Hannei, la Londra, mama ei, Ute von Ebert, moștenitoare a unui imperiu financiar, dintr-un Erlingen ce simbolizează ordinea nemțească, dar care nici el nu rămâne neschimbat de trecerea timpului.

Orașul acesta tihnit se află sub asediu. Altfel spus, se confruntă cu necunoscutul, la care nu știe cum să reacționeze. Așa-numiții „slujitori universali” care au invadat orașul Erlingen, urmărind ca întreaga lume să i se supună divinității lor.Iar locuitorii așteaptă, cum s-a întâmplat de atâtea ori în decursul istoriei, un tren salvator. Adevăr sau plăsmuire? Întrebarea e inevitabilă, dar răspunsul nici nu contează cu adevărat, de vreme ce granițele dintre realități se estompează, iar prozatorul își ia măsura de precauție încă de la început, jucându-se cu contradicțiile și amplasând în prima parte, „Realitatea metamorfozei”, un îndemn clarificator, parafrază la stravechile cuvinte ale lui Dante: „Tu, cel care intri în această carte, lasă orice speranță de a deosebi fantasmagoria de realitate”.

Romanului contemporan nu îi plac convențiile și, în timp, le-a spulberat una câte una. Asta face și Boualem Sansal, drept care pentru exercițiul pe care îl propune situația din roman nici nu contează dacă povestea este rodul imaginației, așa cum o născocește Élisabeth Potier, o profesoară de la Paris care, numărându-se printre victimele atentatului terorist de la Bataclan, are o nouă identitate atunci când se trezește din comă. Avertismentul ei, în treacăt fie spus, se poate dezvolta într-o întrebare generală: Nu este extremismul religios unul dintre cele mai mari pericole din societate – de ieri, de azi și de mâine?

Nici trenul așteptat în Erlingen, asemenea lui Godot cel așteptat la nesfârșit în obsedanta piesă a lui Samuel Beckett, nu sosește, iar cititorului îi rămâne să caute singur răspunsuri la întrebări grave, camusiene, care ajung și în zona fără granițe a absurdului. Zonă fără granițe este și extremismul religios, constatare amară pe care în ultimele decenii o poate face fiecare, aproape în fiecare zi, iar autorul ne arată acest teritoriu așa cum se configurează el în societăți, cățărându-se pe umerii moi ai fricii și ai lașității.

Distopia, formulă pe care Boualem Sansal, ca și alți scriitori importanți ai prezentului, a mai încercat-o și cu ajutorul căreia a scris o carte ce l-a propulsat în prim-planul literaturii contemporane, trasează și aici o cale de a ajunge la interiorul fragil al ființei umane, într-un timp care o provoacă și o vulnerabilizează fără încetare. Dominat de un omniprezent spirit kafkian, „Trenul din Erlingen sau metamorfoza lui Dumnezeu” își propune să ajungă, apăsând pedala imaginației, și la angoasele, dar și la luciditatea noastră. Și sosește cu bine la destinație.

22
/03
/22

Editura Nemira ne propune un nou volum semnat de Bogdan Munteanu, „Stai jos sau cazi”, în colecția „n’autor”, coordonată de Eli Bădică. Este a doua carte publicată la editura Nemira de scriitorul timișorean, după bestsellerul „Ai uitat să râzi” din 2016. Ziarul Metropolis vă invită să citiți un fragment.

14
/03
/22

Dintotdeauna omul a căutat un refugiu în artă în momente de criză. Zilele acestea, când Europa se află în fața celui mai dificil moment din istoria sa recentă, întâmplarea m-a dus la o expoziție multimedia care aduce în prim-plan poezia scrisă de femei în România, deschisă la Art Hub, pe strada Budișteanu numărul 10, între 1 și 24 martie.

13
/03
/22

„Pentru mine, fericirea înseamnă creaţie şi iubire pentru şi de la cei dragi. Dar, dacă mi s-ar cere să aleg între a fi fericit şi a fi util, cred că aş alege a fi util”, spune unul dintre cei mai îndrăgiți scriitori francezi de azi, totodată și unul dintre dramaturgii contemporani cei mai jucați.

11
/03
/22

„Cartea din Week-end”, proiect online gândit special pentru pasionații de citit, va oferi publicului fragmente din volumele incluse, scurte biografii ale autorilor, recenzii apărute în ziarele italiene, dar și mărturii video ale editorilor, criticilor și traducătorilor italieni privind motivația lor de a publica și promova autorii români pe piața literară italiană.

07
/03
/22

Despre Nicolas d’Estienne d’Orve s-a spus frecvent că este scriitorul contemporan care surprinde Parisul ca nimeni altul tocmai pentru că îl iubește atât de mult. Eiffel, ultimul lui roman, publicat de Editura Trei reușește să-i facă pe cititori să se-ndrăgostească la rândul lor de Paris prin intermediul poveștii romanțate a vieții lui Gustave Eiffel, inginerul de geniu care a ridicat monumentul-simbol al Franței. Care este secretul „Doamnei de fier” din inima Parisului? Ce istorie vrea să transmită peste secole tuturor celor care o privesc?

28
/02
/22

Margaret MacMillan, autoarea bestsellerurilor „Făuritorii păcii”, „Războiul care a pus capăt păcii” și „Oamenii istoriei” oferă o perspectivă provocatoare asupra războiului ca o componentă esențială a umanității în noul său volum: „Războiul. Cum ne-au modelat conflictele”, publicat de Editura Trei în colecția Istorie.