Un tren spre libertate
https://www.ziarulmetropolis.ro/un-tren-spre-libertate/

Boualem Sansal se întoarce în librăriile din România cu o distopie-avertisment despre extremismul religios şi pericolul pe care el îl reprezintă la adresa libertăţii.

Un articol de Dana Ionescu|1 noiembrie 2020

Cititorii din țară acum acum la dispoziție ediția în limba română a unei cărți ce pune sub lupă, în stilul nuanțat, memorabil, al scriitorului francez, globalizarea și cultura fricii, paradoxal una dintre consecințele acesteia.

După ce a tipărit mai multe volume ale autorului, cum ar fi „2084. Sfârșitul lumii” și „Satul neamțului sau Jurnalul Fraților Schiller”, Editura Humanitas Fiction aduce în librării încă o carte a premiatului Boualem Sansal. Intitulat „Trenul de Erlingen sau Metamorfoza lui Dumnezeu”, romanul tradus de Mădălina Ghiu, expresie vizibilă a unei continuități, duce mai departe marile, presantele întrebări din literatura apreciatului romancier, preocupat de angoasele prezentului și, mai mult, de legăturile indestructibile dintre trecut, prezent, și viitor.

Meditație despre libertate, despre această necesitate vitală a ființei umane, apărută în România într-un moment în care criza sanitară impune un nou comportament, noua scriere a autorului îi provoacă pe cititori la noi exerciții. În primul rând, poate un exercițiu de luciditate, poate o invitație la a deschide larg ochii și a privi în jur, într-o încercare de a înțelege o societate fragilă, ca o barcă plutind în derivă pe mare. „Romanul meu critică tot, islamismul, globalizarea, capitalismul, politica de tergiversare, cultivarea fricii, ignoranța etc., pe scurt, tot ceea ce pune omul în situații de inferioritate și îl împinge să aștepte ajutorul de la altcineva, în loc să și-l dea singur. Prima rațiune a vieții este de a te apăra și de a-ți apăra libertatea”, spune Boualem Sansal și, citită din această perspectivă, cartea lui constituie o lectură generoasă cu beneficiile pentru cititori.

Spiritul kafkian în care se desfășoară lumea din acest roman recent, editat în România la doi ani de la apariția lui în Franța, este o constantă importantă, declarată încă din primele pagini. „Lumea asta e în așa hal de idioată, că repetă aceleași greșeli încă de la origini. Cea de-acum întrece orice măsură, o să te convingi, iar după părerea mea, bestia nu și-a încheiat metamorfoza. Marele Kafka n-a văzut mare lucru cu insecta lui oribilă care își îngrozește familia și chiriașii, ca apoi să moară subit, din cauza propriei monstruozități”, citim în rândurile pe care i le scriei Hannei, la Londra, mama ei, Ute von Ebert, moștenitoare a unui imperiu financiar, dintr-un Erlingen ce simbolizează ordinea nemțească, dar care nici el nu rămâne neschimbat de trecerea timpului.

Orașul acesta tihnit se află sub asediu. Altfel spus, se confruntă cu necunoscutul, la care nu știe cum să reacționeze. Așa-numiții „slujitori universali” care au invadat orașul Erlingen, urmărind ca întreaga lume să i se supună divinității lor.Iar locuitorii așteaptă, cum s-a întâmplat de atâtea ori în decursul istoriei, un tren salvator. Adevăr sau plăsmuire? Întrebarea e inevitabilă, dar răspunsul nici nu contează cu adevărat, de vreme ce granițele dintre realități se estompează, iar prozatorul își ia măsura de precauție încă de la început, jucându-se cu contradicțiile și amplasând în prima parte, „Realitatea metamorfozei”, un îndemn clarificator, parafrază la stravechile cuvinte ale lui Dante: „Tu, cel care intri în această carte, lasă orice speranță de a deosebi fantasmagoria de realitate”.

Romanului contemporan nu îi plac convențiile și, în timp, le-a spulberat una câte una. Asta face și Boualem Sansal, drept care pentru exercițiul pe care îl propune situația din roman nici nu contează dacă povestea este rodul imaginației, așa cum o născocește Élisabeth Potier, o profesoară de la Paris care, numărându-se printre victimele atentatului terorist de la Bataclan, are o nouă identitate atunci când se trezește din comă. Avertismentul ei, în treacăt fie spus, se poate dezvolta într-o întrebare generală: Nu este extremismul religios unul dintre cele mai mari pericole din societate – de ieri, de azi și de mâine?

Nici trenul așteptat în Erlingen, asemenea lui Godot cel așteptat la nesfârșit în obsedanta piesă a lui Samuel Beckett, nu sosește, iar cititorului îi rămâne să caute singur răspunsuri la întrebări grave, camusiene, care ajung și în zona fără granițe a absurdului. Zonă fără granițe este și extremismul religios, constatare amară pe care în ultimele decenii o poate face fiecare, aproape în fiecare zi, iar autorul ne arată acest teritoriu așa cum se configurează el în societăți, cățărându-se pe umerii moi ai fricii și ai lașității.

Distopia, formulă pe care Boualem Sansal, ca și alți scriitori importanți ai prezentului, a mai încercat-o și cu ajutorul căreia a scris o carte ce l-a propulsat în prim-planul literaturii contemporane, trasează și aici o cale de a ajunge la interiorul fragil al ființei umane, într-un timp care o provoacă și o vulnerabilizează fără încetare. Dominat de un omniprezent spirit kafkian, „Trenul din Erlingen sau metamorfoza lui Dumnezeu” își propune să ajungă, apăsând pedala imaginației, și la angoasele, dar și la luciditatea noastră. Și sosește cu bine la destinație.

25
/10
/21

Reprezentanța Institutul Cultural Român de la Madrid, în colaborare cu Editura Impedimenta, Círculo de Bellas Arte, Școala de arte SUR, Universitatea Complutense din Madrid, Facultatea de Filologie și Librăria Rafael Alberti organizează o serie de întâlniri literare ale scriitorului Mircea Cărtărescu, în perioada 26-27 octombrie 2021.

18
/10
/21

Din 15 octombrie, a intrat în librării „Între două lumi. Amintiri dintr-o viață suspendată” de Suleika Jaouad, volum publicat în limba română de Editura Humanitas, în colecția „Memorii/Jurnale” (traducere de Ines Simionescu, Anca Lăcătuş şi Andreea Niţă). La 22 de ani, autorea primea un diagnostic înfricoșător: leucemie, cu 35% șanse de supraviețuire. Aceasta este povestea ei!

16
/10
/21

După ce a publicat jurnalul lui Dostoievski și o parte din scrisorile lui Cehov, Editura Polirom a tipărit recent o a doua ediție a scrierilor extraliterare ale lui Bulgakov, sub titlul „Corespondență. Jurnale”, în traducerea semnată de Ana-Maria Berzuleanu și cu prefața lui Ion Vartic.

11
/10
/21

Editura Humanitas vă invită marți, 12 octombrie, ora 19.30, online&live, la o discuție despre acest volum la care vor participa Alexandru Stermin, Carmen Strungaru, etolog, și Ciprian Mihali, profesor de filosofie contemporană la Universitatea Babes Bolyai. Moderator: Corina Negrea, realizator de emisiuni de știință la Radio România Cultural. Partener: Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”.

11
/10
/21

Vaclav Smil nu are telefon mobil, apare rar în public și crede că doar „Cifrele nu mint”. Un adevărat maestru al interpretărilor statistice, Vaclav Smil este un artist care descrie lumea prin intermediul cifrelor. „Aștept fiecare nouă carte a lui Smil așa cum așteaptă unele persoane un alt film din seria Războiul Stelelor”, spunea Bill Gates despre omul de știință de origine cehă.

08
/10
/21

Romanul „Ereditate” (Editura Trei, 2021), semnat de tânărul scriitor francez Miguel Bonnefoy, a fost recompensat cu Premiul Librarilor în acest an în Franța și desemnat alegerea României la Premiul Goncourt 2020. „Un roman magic", după cum sublinia publicația Le Figaro.

08
/10
/21

„Big Sur”, „capodopera lui Kerouac”, după cum o numea scriitorul și criticul american Richard Meltzer, recent apărută în limba română la Editura Polirom, în traducerea lui Vlad Pojoga, este cartea pe care v-o propunem pentru acest sfârșit de săptămână.

29
/09
/21

Miercuri, 29 septembrie, ora 19.30 vă invităm să vizionați lansarea romanului Din cer au căzut trei mere de Narine Abgarian, roman distins cu Premiul Iasnaia Poliana, recent apărut în traducerea Luanei Schidu în colecția „Raftul Denisei“, colecție coordonată de Denisa Comănescu – povestea unei iubiri târzii care salvează lumea într-un sat de piatră aflat pe vârful unui munte armean, unde magia și misterul și-au păstrat neatinse puterile. Participă: Sabina Fati, scriitoare și jurnalistă, Cristian Pătrășconiu și Nona Rapotan, editor coordonator Bookhub.ro. Moderatorul întâlnirii va fi Denisa Comănescu, director al Editurii Humanitas Fiction.

27
/09
/21

„Faptul că sunt cu el, cu Ovidiu, mă determină să fac o călătorie în tinerețea mea și să-mi dau seama ce e cu adevărat fericirea. Dar, din păcate, fericirea nu o trăiești, ți-o amintești numai”, scrie Rodica Mandache în deschiderea cărții despre actorul Ovidiu Iuliu Moldovan.