Unsprezece fragmente din viața lui Nicolae Gane (povestite de Iulian Ciocan)
https://www.ziarulmetropolis.ro/unsprezece-fragmente-din-viata-lui-nicolae-gane-povestite-de-iulian-ciocan/

În luna octombrie, s-a desfăşurat la Iaşi a şasea ediţie a Festivalului Internaţional de Literatură şi Traducere (FILIT). În acest an s-au lansat biografiile romanţate a unsprezece scriitori clasici, scrise de unsprezece autori contemporani*.

Un articol de Andrei Crăciun|15 noiembrie 2018

Pentru a ilustra seria am ales unsprezece fragmente din viața lui Nicolae Gane (de mai multe ori primar al Iașului), imaginate sau povestite de prozatorul Iulian Ciocan, originar din Chișinău (autor al mai multor lucrări de referință – Înainte să moară Brejnev, Polirom, 2007; Iar dimineața vor veni rușii, Polirom, 2015; Dama de cupă, Polirom, 2018).

1. În care aflăm că Nicu Gane, spre deosebire de mulți scriitori ai timpului nostru, a și citit înainte să se încumete a fi prozator

Cititor neobosit înainte să se încumete să scrie, tânărul Gane fusese contrariat și plictisit de poveștile de iubire ale unor autori străini și autohtoni care se desfășurau parcă într-un loc vid, care se limitau la frământările îndrăgostiților și nu mai conțineau elemente de viață socială îndărătul situațiilor sau alegerilor făcute de personaje.

2. În care aflăm că lui Nicu Gane îi dădea mâna să-i stea capul la literatură, fiindcă era copil de bani-gata

Nicu Gane se uita pe geam la mânăstirea de pe deal, dar se gândea la literatură. Se gândea la faptul că literatura, care-l cucerise de la o vreme, trebuia să fie pentru scriitor un scop, nu un mijloc. Pe de o parte, cel care jinduia să obțină funcții și onoruri prin lucrări literare nu putea fi decât un autor mediocru, iar pe de altă parte, nu puteai să scrii și să fii inspirat dacă mureai de foame și trebuia să te gândești zilnic la hrană. În privința asta, Nicu Ganea putea să spună că era un norocos și un privilegiat. Se născuse într-o familie de boieri cunoscuți, care aveau moșii întinse, iar tatăl său, postelnicul Matei Gane, nu numai că îi asigurase o copilărie fericită, lipsită de griji, ci îl și îndemnase de timpuriu să ia în mână condeiul.

3. În care aflăm cum s-a ferchezuit emotivul Nicu Gane înainte să citească primul său text la Junimea

Spre seară, ieși din casă în frac, cu mănuși, proaspăt ras și cu mustața răsucită. Era foarte palid din cauza emoției de care – înțelese la un moment dat asta – putea să se descotorosească numai citindu-și textul în fața colegilor. Cufundat în gânduri, era cât pe ce să fie lovit de o trăsură grăbită al cărei birjar îi strigă ceva supărat.

4. În care Nicu Gane respinge o obiecție făcută novelei sale Fluierul lui Ștefan

Nicu Gane îi mulțumi colegului pentru obiecție, dar își apără cu fermitate punctul său de vedere. Iar acesta se baza pe ideea că numai o iubire neîmplinită, numai o dragoste spulberată de o întâmplare tragică sau neașteptată putea să miște cititorul. Nu merita descrisă o dragoste în care îndrăgostiții huzuresc și nu se confruntă cu un mare pericol, o dragoste în care nu există loc pentru sacrificiu.

5. În care Nicu Gane are o revelație care îl conduce spre Piatra lui Osman

Ușor aghesmuit, Nicu Gane se întoarce acasă târziu, când lumânările se stinseră deja pe la ferestrele ieșenilor. În drum spre casă, se gândea deja la o nouă novelă, una despre o altă dragoste neîmplinită. O dragoste distrusă de un turc crud și care nu mai poate fi recuperată în pofida faptului că eroul îl ucide în cele din urmă pe otoman. Nicu Gane știa deja ce îi va spune iubitului său fata salvată din ghearele turcului: „Nu mai sunt vrednică să fiu soția ta. Urgia iadului m-a atins”.

6. În care Nicu Gane îl îndrăgește pe Ion Creangă de cum humuleșteanul pune piciorul printre junimiști

Ce face preotul acesta aici, măi, Drăgănescule? Nu are cumva și o cădelniță la el?”, râse pe înfundate Vasile Pogor.
„Habar n-am! Dar e prea hazliu parc
ă pentru a fi un diacon adevărat…”, înălță din umeri Nicu Gane.
(…)
Într-adevăr, diaconul, care se numea Ion Creangă, era trupeș (…) avea o figură încruntată și-și ștergea mai mereu sudoare de pe frunte cu o batistă multicoloră. Însă, chiar după primul text citit în fața simandicoșilor literați, un text plin de umor și expresii luate din limbajul popular, diaconul a fost lăudat și primit în familia pestriță a Junimii.

7. În care Ion Creangă îi explică, epistolar, lui Nicu Gane, la cererea boierului, ce înseamnă expresia a fugi ca tăunul cu paiul în c*r

Iași 1881 Noemvrie 28/ Stimate Domnule Gane,/ La scrisoarea Dumneavoastră am cinste a răspunde:/ Tăunul este un fel de muscă lungăreață la trup, de culoare surie-gălbăe… Unii țărani drăcoși prind câte un tăun, îi vâră un paiu în c*r, apoi îi dă drumul cu paiul, încât fuge nebun de durere. Și de aici a rămas vorba că ‘fuge ca tăunul cu paiul în c*r’. Prim urmare zicătoarea se iea cu înțeles de iuțeală. (…)”.

8. În care Nicu Gane călătorește în Occident și constată că, astfel, devine supraom

Te simți parcă stăpân pe natură, ai apropiat depărtările, ai scurtat timpul, ai iluzia că zbori pe aripa unui vis. Viața pare mai condensată. Puterea aburului îți împrumută parcă ție însuși puteri peste fire. Te simți mai mult decât un om.”

9. În care Nicu Gane își dă seama ce îi lipsește Iașului (pavajul!) și se decide să candideze la Primărie

Mergea pe o stradă, fredonând binedispus o melodie, când o trăsură grăbită zbură ca o ghiulea pe lângă el, împroșcându-l cu noroi din cap până-n picioare. Înlemni pe strada aceea preț de câteva minute, simți cum o ciudă clocotitoare îi dă buzna în suflet. Indivizii din trăsură erau de o impertinență strigătoare la cer; erau niște bădărani! Imediat însă avu o revelație: păi, nu ar fi fost atât de murdar dacă strada era pavată! Era o deducție pe cât de firească, pe atât de năucitoare!

10. În care Nicu Gane se nimerește la o masă în Elveția germană cu o fostă iubire din tinerețe și cu mai mulți nemți care nu ies prea bine din descrierea sa

Toți musafirii erau germani sau locuitori din Svițera germană, niciun bărbat frumos, nicio femeie frumoasă, toți aveau figuri zbârcite, ochii spălăciți, nasuri roșii sau vinete ca patlagelele; toți erau scurți de picioare, pântecoși, plini de bere și de cartofle; parcă a tunat și i-a adunat, cum zice românul”.

11. În care Nicu Gane, după ce a scos Iașul din glod, decide să-l scoată și din rahat

Ceea ce văzuse și mirosise era într-o contradicție flagrantă cu visul său de gospodar. Dezastrul de la marginea orașului îi submina serios toate strădaniile sale de a moderniza Iașul. În timp ce se întorcea la Primărie, în cap îi răsărise cuvântul care va deveni laitmotivul discursurilor și discuțiilor sale din următoarele luni: CANALIZARE!

*Cele unsprezece cărți sunt: Povestea Otiliei Cazimir – Simona Antonescu; Povestea lui Vasile Pogor – Mihai Buzea; Povestea lui Nicolae Gane – Iulian Ciocan; Povestea lui Mihai Codreanu – Dan Coman; Povestea lui Ion Creangă – Andrei Crăciun; Povestea lui Dosoftei – Cristian Fulaș; Povestea lui Mihail Sadoveanu – Tudor Ganea; Povestea lui Vasile Alecsandri – Adela Greceanu; Povestea lui Mihai Eminescu – Florina Ilis; Povestea lui Costache Negruzzi – Bogdan Răileanu; Povestea lui George Topârceanu – Alex Tocilescu. Cei unsprezece clasici au muzee în Iași, oraș care le-a marcat existența. Cărțile au apărut sub egida Editurii Muzeelor Literare (Iași) în colecția Scriitori de poveste și pot fi comandate online, la adresa [email protected].

Foto: Cultural.bzi.ro



11
/10
/16

Conceput sub forma unui triptic, impresionantul volum Ulysses, 732. Romanul romanului de Mircea Mihăieş, apărut la Editura Polirom în ediţie cartonată, e prima încercare în România de a face atât o istorie exhaustivă a celei mai celebre cărţi de proză scrisă în limba engleză în secolul XX, cât şi de a expune pentru publicul larg temele, tehnicile şi mizele existenţiale ale acesteia.

04
/10
/16

La finalul acestei luni are loc cea de a V-a ediţie a Festivalului Internaţional de Literatură de la Timişoara (FILTM), un proiect internațional dedicat literaturii, cu accent pe zona Europei Centrale si de Sud-Est. Sub sloganul „La Vest de Est / La Est de Vest”, peste 15 evenimente vor avea loc în orașul de pe Bega în perioada 25-28 octombrie: lecturi publice, dezbateri, întâlniri ale scriitorilor invitați cu elevii de la cele mai importante licee din Timișoara, conferințe la Universitatea de Vest.

03
/10
/16

Ziarul Metropolis vă invită la duelul cărţilor. În fiecare lună, alegem două dintre cele mai importante volume recent apărute în România și le punem la luptă față în față. Cea care va câştiga confruntarea va fi declarată cartea lunii.

28
/09
/16

La treizeci și șase de ani, neurochirurgul Paul Kalanithi a descoperit că suferă de cancer la plămâni. A fost începutul unei schimbări tragice: medicul care tratează pacienți în fază terminală s-a transformat într-un pacient care se luptă să trăiască. Iar viitorul pe care și-l imagina împreună cu soția s-a evaporat.

26
/09
/16

Editura Humanitas Fiction îi aşteaptă pe iubitorii de carte, marţi, 27 septembrie, de la ora 19.00, la Librăria Humanitas Cişmigiu, pentru o seară dedicată scriitorului italian Dario Fo, laureat al Premiului Nobel pentru literatură, şi celebrului său roman Fiica papei în care face dreptate uneia dintre cele mai controversate figuri ale istorie, Lucrezia Borgia.

26
/09
/16

Actorul Ioan Gyuri Pascu, fost membru al trupei Divertis, a murit, în această dimineaţă, la vârsta de 55 de ani, în urma unui infarct. Actorul se retrăsese din viaţa artistică din cauza problemelor de sănătate.

22
/09
/16

SCRISORI CĂTRE CEI DIN CĂRȚI Iată, Frida, îți scriu această scrisoare, prima dintr-un șir de scrisori către cei din cărți, și nu mă aștept să-mi răspunzi...

22
/09
/16

În această seară, de la ora 19.00, a Librăria Humanitas de la Cişmigiu, iubitorii de carte sunt aşteptaţi la lansarea cărţii „Drum întrerupt. De la Porţile de Fier până la Muntele Athos“ de Patrick Leigh Fermor. La eveniment vor vorbi istoricul Georgeta Filitti, criticul şi istoricul literar Dan C. Mihăilescu şi prof. univ. Mihaela Irimia, specialist în literatură şi cultură britanică.

15
/09
/16

Târgul Gaudeamus Carte școlară revine în Piața Universității din Capitală, pentru ediția a XIV-a, cu o ofertă bogată de manuale, materiale auxiliare sau beletristică. Târgul, cu intrare liberă, este deschis zilnic între orele 10,00 și 20,00, cu excepția zilei de duminică, 25 septembrie, când programul este 10,00 — 15,00.

14
/09
/16

Cartea „2666” (în trei volume), traducere din limba spaniolă de Eugenia Alexe Munteanu, a fost publicată la Editura Univers, în 2016.

14
/09
/16

Nouă editori germani, austrieci și elvețieni ajung miercuri la București. Aceştia se vor întâlni cu editori români în vederea stimulării numărului de traduceri din limba română în limba germană, în contextul în care România va fi invitată de onoare la Târgul de Carte de la Leipzig din 2018.