VIDEO Documente care au aparţinut industriaşului Oskar Schindler sunt scoase din nou la licitaţie
https://www.ziarulmetropolis.ro/video-documente-care-au-apartinut-industriasului-oskar-schindler-sunt-scoase-din-nou-la-licitatie/

Documente care au aparţinut lui Oskar Schindler au fost scoase la vânzare pe internet, la doar câteva zile după eşecul licitaţiei de pe eBay a unei copii a ,,Listei lui Schindler”.

Un articol de Andrada Văsii|8 august 2013

Documente care au aparţinut lui Oskar Schindler au fost scoase la vânzare pe internet, la doar câteva zile după eşecul licitaţiei de pe eBay a unei copii a „Listei lui Schindler”. Acea copie conţinea numele a câtorva sute de evrei salvaţi de acest industriaş german, în Al Doilea Război Mondial.

Aceste documente, printre care se află planurile de extindere a uneia dintre uzinele lui Schindler din Polonia, sunt scoase la vânzare în cadrul unei licitaţii online care se desfăşoară până pe 14 august, a precizat casa RR Auction din New Hampshire, organizatoarea evenimentului.

Trei milioane de dolari

La sfârşitul lunii iulie, o copie a Listei lui Schindler, un document de 14 pagini conţinând numele a 801 evrei salvaţi de industriaşul german de ororile nazismului, nu şi-a găsit cumpărător pe eBay, unde era propusă spre vânzare pentru preţul de 3 milioane de dolari.

Citiţi şi Lista lui Schindler a fost scoasă la licitaţie pe eBay

Documentele pentru licitaţia din august provin de la un colecţionar privat californian. Unul dintre loturi include planurile de extindere a unei fabrici de obiecte din email pe care Oskar Schindler o deţinea la Cracovia, în Polonia, unde angajase peste 1.000 de evrei pe care îi salvase dintr-un lagăr de concentrare din vecinătate, notează Mediafax.

Datând din 1943 şi purtând logoul companiei germane Siemens, aceste planuri prezintă în special cartierele în care Schindler îi mutase pe angajaţii săi evrei, pentru a-i ajuta să scape astfel de atrocităţile comise în lagărul de la Plaszow. „Acela este cu adevărat momentul în care Schindler a început să salveze evrei“, spune David Crowe, istoric specialist în Holocaust. 

Un alt document scos la vânzare este o scrisoare de recomandare – semnată de Schindler – pentru un angajat polonez, care pregătea transferul acestuia de la uzina din Cracovia în Republica Cehă.

După părerea istoricului David Crowe, acea scrisoare este o dovadă a faptului că Schindler obţinuse mai devreme decât se credea autorizaţia de a-şi muta activităţile – şi, deci, angajaţii evrei.

O viaţă demnă de un film

Transferându-şi acei salariaţi, în număr mare, către fabricile de muniţie, industriaşul german i-a ajutat astfel pe muncitorii evrei să scape de camerele de gazare.

Industriaşul Oskar Schindler a salvat vieţile a peste o mie de evrei în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, trecând numele acestora pe o listă de muncitori care efectau munci indispensabile pentru armata germană.

Mort în 1974, în anonimat, Oskar Schindler a fost recompensat postum cu titlul de „Drept între popoare”.

Povestea lui a stat la baza filmului „Lista lui Schindler”, lansat de regizorul american Steven Spielberg în 1993. Pelicula „Lista lui Schindler” a fost premiată cu Oscarul pentru cel mai bun film în 1994.

Foto credit: Cinemagia

27
/02
/20

Fragmente esențiale dintr-o carte-monument „Balcanii. De la sfârșitul Bizanțului până azi”, de Mark Mazower (profesor de istorie la Columbia University).

25
/02
/20

Ernesto Sábato (1911-2011) a fost unul dintre cei mai importanți scriitori argentinieni din secolul XX, dacă nu cel mai important. Alături de Borges și Cortázar, Sábato a dat o viață nouă literaturii sud-americane.

21
/02
/20

Marketingul face întâlnirea/interacțiunea dintre artiști și public posibilă. Este esențial, dat fiind că artele spectacolului nu există în lipsa receptării directe de către un public prezent în proximitate. Volumul combină fondul teoretic cu câteva studii de caz și opiniile unor personalități ale lumii culturale/profesioniști cu mulți ani de experiență. Printre ei: Emil Boroghină, Constantin Chiriac, Lucian Vărșăndan, Adrian Roman, Dan Bartha-Lazăr, Vava Ștefănescu, Gilda Lazăr, Marinela Țepuș, Tamara Susoi, Maria Sârbu și Simion Buia.

16
/02
/20

Pe 12 februarie s-au împlinit 126 de ani de la nașterea uneia dintre scriitoarele cele mai cunoscute ale României interbelice. Purtând un pseudonim pe care l-a dezagreat dar care a consacrat-o, Otilia Cazimir a fost o feministă a vremii ei, dar și iubita discretă a unui alt mare poet.

09
/02
/20

În „Fata cu Leica” (Editura Art, 2019), Helena Janeczek spune extraordinara poveste a fotografei Gerda Taro, prima femeie fotograf ucisă pe front și partenera legendarului Robert Capa. O carte de neratat!

09
/02
/20

Născut pe 9 februarie 1940, la Cape Town, scriitorul sud-african J.M. Coetzee, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură (2003), împlinește astăzi 80 de ani. Cartea pe care v-o propunem este primul său roman, „Ținuturi în crepuscul” (Editura Humanitas Fiction).

06
/02
/20

Vineri, 21 februarie, la ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (Bd. Regina Elisabeta 38), va avea loc o dezbatere pornind de la volumul „Suntem dezrădăcinate. Călătoria mea şi poveştile altor fete refugiate din toată lumea”, apărut de curând la Editura Polirom, în traducerea Biancăi Alecu.

05
/02
/20

Pentru că februarie este luna iubirii (veți constata atât pe 14 februarie, cât și pe 24), ne-am gândit ce carte s-ar putea dovedi perfectă atât pentru doamne și domnișoare, cât și pentru domni. Am optat pentru „Cele zece iubiri ale lui Nishino”, de Hiromi Kawakami (Polirom, 2015, traducere din japoneză de Florin Oprina).

02
/02
/20

În cea mai nouă carte a sa, „Suntem dezrădăcinate” (Editura Polirom, 2019), Malala Yousafzai (Premiul Nobel pentru Pace, 2014) aduce laolaltă povești impresionante ale fetelor refugiate din întreaga lume.