VIDEO Filmul „Trei la subsol“, de Abram Room, miercuri şi vineri, la Cinemateca Eforie din Capitală
https://www.ziarulmetropolis.ro/video-filmul-trei-la-subsol-de-abram-room-miercuri-si-vineri-la-cinemateca-eforie-din-capitala/

Lungmetrajul „Trei la subsol“, în regia lui Abram Room, va fi difuzat, miercuri şi vineri, de la ora 20.00, la Cinemateca Eforie din Capitală, în ediţia a doua a programului „Avangarda revizitată“.

Un articol de Andrada Văsii|24 iunie 2013

Lungmetrajul „Trei la subsol“, în regia lui Abram Room, va fi difuzat, miercuri şi vineri, de la ora 20.00, la Cinemateca Eforie din Capitală, în ediţia a doua a programului „Avangarda revizitată“, o sesiune care acoperă avangarda rusă şi sovietică.

A doua sesiune din seria „Avangarda revizitată“ le este dedicată artiştilor avangardişti Abram Room şi Viktor Şklovski, prezenţi în program cu un lungmetraj de referinţă. „Trei la subsol/ Tretiea mesciankaia“, realizat în 1927, este un film mut, de ficţiune, scenariul fiind al lui Abram Room şi Viktor Şklovski, notează Mediafax.

Un cuplu cu o cameră în plus în apartament

Filmul prezintă un cuplu căsătorit care deţine un mic apartament în Moscova. Atunci când un vechi prieten al soţului soseşte în oraş, acesta nu reuşeşte să-şi găsească o cameră de închiriat. Kolea, soţul, îşi invită prietenul să se mute cu ei. Atunci când Kolea este plecat în deplasare, senzuala Liuda şi chipeşul Volodea se îndrăgostesc şi au o aventură

După furia sa la aflarea veştii, soţul se linişteşte. Kolea ajunge pe canapea, iar cei trei se obişnuiesc cu acest ménage à trois, până când soţia descoperă că a rămas însărcinată. Cei doi bărbaţi încearcă să decidă ce să facă, dar Liuda este suficient de puternică pentru a hotărî singură.

Filmul este considerat o peliculă de referinţă pentru umorul şi naturalismul său, precum şi pentru portretul plin de înţelegere şi simpatie al eroinei.

Arhiva Naţională de Filme – Cinemateca Română a lansat, în noiembrie 2012, programul „Avangarda revizitată“, un demers de prezentare a operelor cinematografice create de regizorii avangardei europene, cu scopul cercetării modului în care s-a constituit cultura vizuală autohtonă şi cultura cinema-ului în perioada de până la naţionalizarea din 1948 a producţiei de gen şi a peliculelor deţinute de cinematografele locale.

Prima ediţie a programului, cuprinzând şase sesiuni, a fost dedicată avangardei franceze.

Foto credit: Festival Cannes

14
/05
/21

Până la 25 mai, cinci dintre documentarele de scurtmetraj din anii `30-`40 ale lui Jean Mihail, unul din pionierii cinematografiei române, pot fi vizionate gratuit pe platforma Cineclub Sahia Vintage, în cadrul Cineclubului One World Romania.

13
/05
/21

„Acasă” (r. Radu Ciorniciuc), „colectiv” (r. Alexander Nanau), „Ivana cea groaznică” (r. Ivana Mladenovic) și „Tipografic majuscul” (r. Radu Jude) sunt filmele care intră oficial în cursa pentru trofeul Gopo la categoria Cel mai bun film de lungmetraj.

06
/05
/21

Dintre zecile de filme româneşti disponibile Netflix, vă recomandăm trei documentare – poate mai puţin cunoscute, dar extrem de ofertante. Există mai multe filme de non-ficţiune româneşti pe platformă, însă cele trei propuneri sunt de neocolit.

22
/04
/21

CARTEA DE CINEMA A apărut recent, la Editura Universităţii din Bucureşti, o substanţială şi pasionantă carte: „Umorul între divertisment şi ideologie. O istorie culturală a filmelor de comedie din România comunistă (1948-1965)”. Volumul - lectură obligatorie - este teza de doctorat a tânărului istoric Eugen Ignat.

22
/04
/21

Pe lângă retrospectiva amplă Ulrike Ottinger, ediția a 14-a a festivalului One World România va cuprinde două focusuri pe colective cinematografice care s-au luptat cu armele specifice mediului pentru a sprijini cauza feministă, ambele învârtindu-se în jurul personalității lui Delphine Seyrig: Focus Delphine Seyrig și Focus Centrul Simone de Beauvoir.