William Shakespeare „nu aparține unei epoci, ci tuturor vremurilor”
https://www.ziarulmetropolis.ro/william-shakespeare-nu-apartine-unei-epoci-ci-tuturor-vremurilor/

CĂRȚI DE NEOCOLIT Patrimoniul livresc al umanităţii e nesfârşit. Majoritatea lucrărilor au o valoare în sine şi pot folosi unei comunităţi mai mari sau mai mici de oameni.

Un articol de Georgeta Filitti|5 septembrie 2018

Biblia sau Coranul rămân îndrumători spirituali pentru miliarde de credincioși. Dar există și o operă specială, în care se regăsește fiecare dintre noi, cu trăirile sale, și anume creația integrală a lui William Shakespeare (1564-1616). Poet, dramaturg și actor englez din epoca elisabetană, el a reușit, într-un milion de cuvinte (sic!), să ilustreze toată gama sentimentelor omenești, să rămână la fel de actual pentru puritanii timpului său ca și pentru lumea de azi, ecumenică, atee, descătușată de unele prejudecăți, prinsă, uneori, în mrejele unor extremisme distrugătoare.

De 400 de ani, cele 38 de piese și zecile de sonete, datorate „marelui Will”, sunt interpretate pe scenele lumii, traduse, ecranizate, adaptate, fiecare spectator regăsind în replicile sau versurile lor ceva din viața sa proprie. Această universalitate a operei sale a stârnit, pe lângă cercetări savante (s-a constituit o adevărată știință – shakespeareologia, există o Enciclopedie Shakespeare, s-au scris sute de studii, teze de doctorat ș.a.) și comparații, unele năucitoare. Pentru vastitatea temelor abordate, unii l-au considerat marxist, alții – freudist, majoritatea l-au apreciat la superlativ; s-au găsit câțiva detractori, între care conaționalul său, e adevărat irlandez, G. B. Shaw. Mai mult, neavând ce face, unii i-au negat opera, atribuind-o altora: contelui Derby, lui Ch. Marlow, contelui Oxford.

Puținătatea, și adeseori ambiguitatea informațiilor biografice (de pildă că prin testament lasă soției, de care a stat separat mai toată viața, „al doilea cel mai bun pat al său”), nepotrivirile din viața lui cu canoanele sociale (absența studiilor universitare ce i-ar fi îngăduit uimitoarea cultură oglindită de creația sa), pasaje întregi interpretabile, atât din piese, cât și din sonete (viața lui amoroasă a însemnat parteneri de ambele sexe) au dat apă la moartă celor în căutare de senzațional.

E greu de stabilit criterii de valoare pentru piesele lui. Dar pot fi înșiruite tematic sau cronologic. Titus Andronicus, scrisă în 1589-1592, are ca temă centrală răzbunarea sângeroasă determinată de uciderea sau violarea unor rude. Tragedia păstrează ecouri din creația filosofului stoic Seneca. Tot la începutul carierei, Shakespeare abordează comedia: Cei doi tineri din Verona (aventurile a două cupluri, Iulia/ Proteu, Silvia/ Valentin), Comedia erorilor, unde doi bărbați, stăpân și servitor, își caută fratele geamăn, Zadarnicele chinuri ale dragostei, un adevărat imn închinat femeilor, Îmblânzirea scorpiei – toate dovedesc cunoașterea perfectă a psihologiei femeilor.

Istoria îi oferă dramaturgului un câmp inepuizabil de inspirație și un personaj din Hamlet se amuză cu posibilitățile de exprimare: tragedie, comedie, dramă istorică, pastorală, comedie pastorală, pastorală istorică, tragedie istorică, pastorală istorico-tragicomică. Genul se regăsește în Henric al VI-lea și Richard al III-lea.

O piesă de succes permanent, de patru secole, rămâne Visul unei nopți de vară, unde dragostea e mereu prezentă, bărbatul fiind tot timpul factorul determinant. Negustorul din Veneția are un titlu înșelător, căci eroina adevărată e Porția, venețiana aflată în centrul intrigii piesei. Mult zgomot pentru nimic e o pledoarie inteligentă pentru egalitatea socială a sexelor. Cum vă place și A douăsprezecea noapte reiau o temă dragă dramaturgului: relația între îndrăgostiți, inteligența fetei și nerozia băiatului. Nevestele vesele din Windsor rămâne o mărturie de interes constant pentru înfățișarea femeilor. Ele sunt „bune la inimă, fidele și caste, stăpâne pe ele”, chiar dacă au limbă ascuțită. Procedeul dramatic folosit e contrastul cu firea lui Falstaf, țap ispășitor și obiect al bârfei femeilor „bune la inimă”. (Va urma…)

De 400 de ani, cele 38 de piese și zecile de sonete, datorate „marelui Will”, sunt interpretate pe scenele lumii, traduse, ecranizate, adaptate, fiecare spectator regăsind în replicile sau versurile lor ceva din viața sa proprie.

27
/10
/21

În toamna aceasta, la editura EIKON au apărut două cărţi-eveniment, semnate de prozatoarea Andreea Nanu: „Cum vă place”. Cronică de teatru, operă şi film şi „Eternitatea. Şi încă o zi”. Teatrul lui Andrei Şerban.

27
/10
/21

În Ţinutul nomazilor: cum să supravieţuieşti în America secolului 21 publicată de Editura Trei, jurnalista Jessica Bruder specializată în reportaje despre subculturi surprinde nașterea unei noi categorii sociale, a unui nou stil de viață. America aflată „sub radarul economic” este formată din „americanii în vârstă, scăpătați și itineranți” pentru care speranța unei vieți mai bune ia forma unui drum nesfârșit de-a lungul și de-a latul țării, în căutare de slujbe sezoniere ca să supraviețuiască.

25
/10
/21

Reprezentanța Institutul Cultural Român de la Madrid, în colaborare cu Editura Impedimenta, Círculo de Bellas Arte, Școala de arte SUR, Universitatea Complutense din Madrid, Facultatea de Filologie și Librăria Rafael Alberti organizează o serie de întâlniri literare ale scriitorului Mircea Cărtărescu, în perioada 26-27 octombrie 2021.

18
/10
/21

Din 15 octombrie, a intrat în librării „Între două lumi. Amintiri dintr-o viață suspendată” de Suleika Jaouad, volum publicat în limba română de Editura Humanitas, în colecția „Memorii/Jurnale” (traducere de Ines Simionescu, Anca Lăcătuş şi Andreea Niţă). La 22 de ani, autorea primea un diagnostic înfricoșător: leucemie, cu 35% șanse de supraviețuire. Aceasta este povestea ei!

16
/10
/21

După ce a publicat jurnalul lui Dostoievski și o parte din scrisorile lui Cehov, Editura Polirom a tipărit recent o a doua ediție a scrierilor extraliterare ale lui Bulgakov, sub titlul „Corespondență. Jurnale”, în traducerea semnată de Ana-Maria Berzuleanu și cu prefața lui Ion Vartic.

11
/10
/21

Editura Humanitas vă invită marți, 12 octombrie, ora 19.30, online&live, la o discuție despre acest volum la care vor participa Alexandru Stermin, Carmen Strungaru, etolog, și Ciprian Mihali, profesor de filosofie contemporană la Universitatea Babes Bolyai. Moderator: Corina Negrea, realizator de emisiuni de știință la Radio România Cultural. Partener: Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”.

11
/10
/21

Vaclav Smil nu are telefon mobil, apare rar în public și crede că doar „Cifrele nu mint”. Un adevărat maestru al interpretărilor statistice, Vaclav Smil este un artist care descrie lumea prin intermediul cifrelor. „Aștept fiecare nouă carte a lui Smil așa cum așteaptă unele persoane un alt film din seria Războiul Stelelor”, spunea Bill Gates despre omul de știință de origine cehă.

08
/10
/21

Romanul „Ereditate” (Editura Trei, 2021), semnat de tânărul scriitor francez Miguel Bonnefoy, a fost recompensat cu Premiul Librarilor în acest an în Franța și desemnat alegerea României la Premiul Goncourt 2020. „Un roman magic", după cum sublinia publicația Le Figaro.

08
/10
/21

„Big Sur”, „capodopera lui Kerouac”, după cum o numea scriitorul și criticul american Richard Meltzer, recent apărută în limba română la Editura Polirom, în traducerea lui Vlad Pojoga, este cartea pe care v-o propunem pentru acest sfârșit de săptămână.