William Shakespeare „nu aparține unei epoci, ci tuturor vremurilor”
https://www.ziarulmetropolis.ro/william-shakespeare-nu-apartine-unei-epoci-ci-tuturor-vremurilor/

CĂRȚI DE NEOCOLIT Patrimoniul livresc al umanităţii e nesfârşit. Majoritatea lucrărilor au o valoare în sine şi pot folosi unei comunităţi mai mari sau mai mici de oameni.

Un articol de Georgeta Filitti|5 septembrie 2018

Biblia sau Coranul rămân îndrumători spirituali pentru miliarde de credincioși. Dar există și o operă specială, în care se regăsește fiecare dintre noi, cu trăirile sale, și anume creația integrală a lui William Shakespeare (1564-1616). Poet, dramaturg și actor englez din epoca elisabetană, el a reușit, într-un milion de cuvinte (sic!), să ilustreze toată gama sentimentelor omenești, să rămână la fel de actual pentru puritanii timpului său ca și pentru lumea de azi, ecumenică, atee, descătușată de unele prejudecăți, prinsă, uneori, în mrejele unor extremisme distrugătoare.

De 400 de ani, cele 38 de piese și zecile de sonete, datorate „marelui Will”, sunt interpretate pe scenele lumii, traduse, ecranizate, adaptate, fiecare spectator regăsind în replicile sau versurile lor ceva din viața sa proprie. Această universalitate a operei sale a stârnit, pe lângă cercetări savante (s-a constituit o adevărată știință – shakespeareologia, există o Enciclopedie Shakespeare, s-au scris sute de studii, teze de doctorat ș.a.) și comparații, unele năucitoare. Pentru vastitatea temelor abordate, unii l-au considerat marxist, alții – freudist, majoritatea l-au apreciat la superlativ; s-au găsit câțiva detractori, între care conaționalul său, e adevărat irlandez, G. B. Shaw. Mai mult, neavând ce face, unii i-au negat opera, atribuind-o altora: contelui Derby, lui Ch. Marlow, contelui Oxford.

Puținătatea, și adeseori ambiguitatea informațiilor biografice (de pildă că prin testament lasă soției, de care a stat separat mai toată viața, „al doilea cel mai bun pat al său”), nepotrivirile din viața lui cu canoanele sociale (absența studiilor universitare ce i-ar fi îngăduit uimitoarea cultură oglindită de creația sa), pasaje întregi interpretabile, atât din piese, cât și din sonete (viața lui amoroasă a însemnat parteneri de ambele sexe) au dat apă la moartă celor în căutare de senzațional.

E greu de stabilit criterii de valoare pentru piesele lui. Dar pot fi înșiruite tematic sau cronologic. Titus Andronicus, scrisă în 1589-1592, are ca temă centrală răzbunarea sângeroasă determinată de uciderea sau violarea unor rude. Tragedia păstrează ecouri din creația filosofului stoic Seneca. Tot la începutul carierei, Shakespeare abordează comedia: Cei doi tineri din Verona (aventurile a două cupluri, Iulia/ Proteu, Silvia/ Valentin), Comedia erorilor, unde doi bărbați, stăpân și servitor, își caută fratele geamăn, Zadarnicele chinuri ale dragostei, un adevărat imn închinat femeilor, Îmblânzirea scorpiei – toate dovedesc cunoașterea perfectă a psihologiei femeilor.

Istoria îi oferă dramaturgului un câmp inepuizabil de inspirație și un personaj din Hamlet se amuză cu posibilitățile de exprimare: tragedie, comedie, dramă istorică, pastorală, comedie pastorală, pastorală istorică, tragedie istorică, pastorală istorico-tragicomică. Genul se regăsește în Henric al VI-lea și Richard al III-lea.

O piesă de succes permanent, de patru secole, rămâne Visul unei nopți de vară, unde dragostea e mereu prezentă, bărbatul fiind tot timpul factorul determinant. Negustorul din Veneția are un titlu înșelător, căci eroina adevărată e Porția, venețiana aflată în centrul intrigii piesei. Mult zgomot pentru nimic e o pledoarie inteligentă pentru egalitatea socială a sexelor. Cum vă place și A douăsprezecea noapte reiau o temă dragă dramaturgului: relația între îndrăgostiți, inteligența fetei și nerozia băiatului. Nevestele vesele din Windsor rămâne o mărturie de interes constant pentru înfățișarea femeilor. Ele sunt „bune la inimă, fidele și caste, stăpâne pe ele”, chiar dacă au limbă ascuțită. Procedeul dramatic folosit e contrastul cu firea lui Falstaf, țap ispășitor și obiect al bârfei femeilor „bune la inimă”. (Va urma…)

De 400 de ani, cele 38 de piese și zecile de sonete, datorate „marelui Will”, sunt interpretate pe scenele lumii, traduse, ecranizate, adaptate, fiecare spectator regăsind în replicile sau versurile lor ceva din viața sa proprie.

26
/10
/16

Premiul Femina a fost decernat marți scriitorului francez Marcus Malte pentru romanul „Le garçon”, care face o incursiune la începutul secolului XX prin ochii unui băiat care nu are nume, a anunțat la Paris juriul acestui prestigios premiu literar alcătuit exclusiv din femei. Femina deschide sezonul anual al premiilor literare în Franța, dintre care cel mai prestigios, premiul Goncourt, va fi anunțat la 3 noiembrie.

26
/10
/16

Scriitorul american Paul Beatty a fost desemnat marți seară câștigătorul prestigiosului premiu literar Man Booker, pentru romanul său The Sellout, devenind astfel primul american care primește această înaltă distincție. Câștigătorul Man Booker este recompensat cu 50.000 de lire sterline (61.000 de dolari).

25
/10
/16

Joi, 27 octombrie 2016, de la ora 19.00, iubitorii de carte sunt invitați la Librăria Humanitas de la Cişmigiu la o întâlnire-eveniment cu Ludmila Ulitkaia, una din cele mai importante voci ale literaturii contemporane, prilejuită de lansarea romanului ”Imago”, recent apărut în colecţia „Raftul Denisei“ la Editura Humanitas Fiction, în traducerea Gabrielei Russo.

25
/10
/16

Autorul „Cuvintelor potrivite” se naște sub semnul zodiacal al Gemenilor, în 21 mai 1880, la București, ca rod al conviețuirii nelegitime dintre tatăl român, Nicolae Theodorescu, funcționar de bancă și Rozalia Arghesi, de origine germană, venită din Ardeal, menajeră, în casa Theodorescu.

24
/10
/16

Iubitorii de carte sunt așteptați începând de miercuri, între 26 și 30 octombrie (de la orele 10.00 la 22.00), la ediția de toamnă a Kilipirim, cel mai important târg de carte cu discount din România. Evenimentul, la care intrarea va fi liberă, va avea loc la etajul al doilea al Unirea Shopping Center, Aripa Călăraşi.

23
/10
/16

Joi, 27 octombrie, de la ora 16.00, la Cărturești Verona, va avea loc lansarea volumului „Commedia dell’ arte. O istorie a spectacolului în imagini”, coordonată de David Esrig, care apare în România în premieră absolută, după 30 de ani de când a fost publicată în Germania unde a avut un succes extraordinar și a intrat în toate bibliografiile de la facultățile de artă.

22
/10
/16

Ediția de toamnă a târgului Kilipirim se va desfășura în perioada 26-30 octombrie, zilnic, între orele 10.00 şi 22.00, la Unirea Shopping Center, etajul 2, Aripa Călăraşi, oferind reduceri substanțiale la standul fiecărei edituri. Intrarea este liberă.

20
/10
/16

Potrivit oamenilor de ştiinţă de la Universitatea Yale, persoanele care citesc mai mult de 3 ore şi jumătate pe săptămână au un risc mult mai redus de a muri prematur. În plus, există numeroase beneficii ale cititului, printre care stoparea declinului cognitiv și creșterea gradului de inteligenţă.

14
/10
/16

Premiul Nobel pentru Literatură ar trebui să deschidă o discuție îndelung ocolită: are literatura granițe - de ce ar avea? Judecând după furia cu care românii au și de această dată păreri, ai spune că trăim în mijlocul celui mai citit popor european. Să ne relaxăm: nu e chiar așa, ba chiar dimpotrivă.

14
/10
/16

De 43 de ani, Petru Popescu trăieşte şi scrie în Los Angeles. Este romancier, scenarist şi realizator de filme americane. A ales să emigreze în Statele Unite ale Americii în 1974 şi asta după o carieră de success în Romania, multe dintre romanele sale făcând vâlvă la acea vreme. „Prins”, „Dulce ca mierea e glonţul patriei”, „Să creşti într-un an cât alţii într-o zi”, „Sfârşitul bahic”, romane apărute în Anglia şi Suedia, apoi „Copiii Domnului”, toate fiind publicate pâna la plecarea sa din România.

13
/10
/16

Editura Nemira publică în colecția Yorick volumul Commedia dell’ arte. O istorie a spectacolului în imagini, concepută și coordonată de David Esrig. Cartea apare în România în premieră absolută, după 30 de ani de când a fost publicată în Germania unde a avut un succes extraordinar și a intrat în toate bibliografiile de la facultățile de artă.

13
/10
/16

Scriitorul Mircea Cărtărescu scrie pe pagina sa de Facebook că Bob Dylan nu ar fi avut nevoie de acest Nobel pentru Literatură, pentru că, deşi el însuşi l-a tradus în limba româna şi nu contestă faptul că este un poet şi un geniu muzical, crede că acest premiu major pentru literatură ar fi trebuit să fie acordat unui “scriitor adevărat”

11
/10
/16

Conceput sub forma unui triptic, impresionantul volum Ulysses, 732. Romanul romanului de Mircea Mihăieş, apărut la Editura Polirom în ediţie cartonată, e prima încercare în România de a face atât o istorie exhaustivă a celei mai celebre cărţi de proză scrisă în limba engleză în secolul XX, cât şi de a expune pentru publicul larg temele, tehnicile şi mizele existenţiale ale acesteia.