Târgul de Carte Gaudeamus 2017 se află în plină desfăşurare la Pavilionul Central de la Romexpo, până duminică, 26 noiembrie. Din sutele de cărţi expuse – şi unele reduse – am ales zece pe care merită să le luaţi acasă. Într-un peisaj editorial mai degrabă sărac, zece volume care vă vor face iarna mai frumoasă…
Un articol de Monica Andronescu|22 noiembrie 2017
E suficient să arunci o privire pe ofertele din categoria Noutăți de pe site-ul diverselor edituri din România ca să-ți dai seama că, în ciuda festivismului din fiecare toamnă și primăvară, când se desfășoară cele două târguri importante de carte, piața editorială nu stă prea bine. Sunt multe, foarte multe cărți comerciale, multă literatură îndoielnică, multă literatură multivațională, că, deh!, prinde bine la omul secolului 21, care vrea să găsească soluțiile-minune pentru o viață perfectă, un job perfect, o siluetă perfectă etc. Și sunt destul de puține editurile care păstrează încă stindardul sus și aduc pe piață cărți care contează. Am selectat din sutele, miile de titluri expuse pe standurile colorate, unele cu reduceri mai mărișoare, altele aproape inexistente, zece titluri. Zece volume pe care chiar merită să le luați acasă, fără să regretați.
1.„Casa Golden” de Salman Rushdie (traducere și note Dana Crăciun), apărută la Polirom, este probabil cea mai importantă traducere de la această ediție a Gaudeamusului. Un thriller despre America lui Obama și a lui Trump, o poveste caldă, în care autorul „Versetelor satanice” urmăreşte destinul unui tânăr cineast în climatul politic de la Casa Albă. Un roman care vorbește despre adevăr, teroare și minciună, în care un loc aparte îl ocupă deontologia jurnalismului în lumea noastră. Pe scurt, în agitatul şi aglomeratul New York există un spaţiu liniştit şi plin de farmec unde tânărul René, regizor aspirant, duce o viaţă plăcută şi liniştită. Asta până în ziua când în cartier se mută o familie ciudată, alcătuită din patru bărbaţi – un tată vârstnic şi cei trei fii ai săi – ce folosesc nume romane ca să-şi ascundă originile şi trecutul… Prin urmare, de la… Nero la Obama, o poveste care ascunde taine uluitoare: legături vechi cu lumea interlopă din India, dezechilibre psihice, dezorientări sexuale.
2.„Greva păcătoșilor” de Florin Chirculescu, publicat la Editura Nemira, este, cu siguranță, cel mai important roman românesc al anului și unul dintre cele mai importante din ultimele decenii, unul dintre marile romane din literatura română. Florin Chirculescu este chirurg, este șeful secției de chirurgie toracică de la Spitalul Municipal, iar acum publică prima carte sub numele lui adevărat, după ce ani întregi a semnat cu pseudonimul Sebastian A. Corn. „Greva păcătoșilor sau apocrifa unui evreu” este un roman care pendulează între două lumi, Bucureștiul anului 2013 și anul 632, începuturile islamului, anul morții lui Mahomed. Sistemul medical din România, cu toată corupția și defectele lui, pe de o parte, și aromele Orientului, de cealaltă parte. Povestea lui Sahib și a lui Mesneraș, frați gemeni, unul medic în Marele Mall Medical, celălalt agent al serviciilor secrete. Mizeria spitalelor românești în toată splendoarea ei. Și o carte care leagă destinele a doi medici peste secole.
3.„Istoria ca viitor” de Ana Blandiana, volum publicat la Humanitas, este o superbă întâlnire cu gândirea unei scriitoare care a marcat ultimul secol al literaturii române. „Nu există nicio îndoială că omenirea de azi este în criză”, scrie Ana Blandiana. „Dar există oare un singur moment al lungii sale istorii când să nu fi fost? Etimologic, în greaca veche cuvântul «criză» vine din verbul krinein, care înseamnă «a judeca», «a analiza». Acest sens și consecințele sale fiind de altfel și partea de câștig a încercării. Dacă în acest moment Europa își vede puse sub semnul întrebării toate principiile – care au făcut-o să fie ceea ce este și pe care a făcut tot ce-a putut nu numai să le respecte ea însăși, ci să-i convingă și pe ceilalți să le respecte –, ea este obligată să se oprească din goana irațională a profitului și progresului («un élan vers le pire», spunea Cioran), să tragă aer în piept și să se judece, să se analizeze, să privească în trecut ca într-o oglindă retrovizoare pentru a putea înainta corect. De altfel, Winston Churchill spunea: «Mă uit în trecut ca să am perspectiva drumului pe care îl am de urmat».“
4.„Bricabrac. De la coșmarul real la realismul magic” de Lucian Pintilie, apărută la Editura Nemira, este una dintre cărțile-eveniment ale anului 2017, care propune întâlnirea cu lumea unui geniu, a unuia dintre cei mai mari creatori de teatru și film ai secolului 20 și începutului de secol 21. Într-o ediție revizuită și adăugită, această extraordinară autobiografie, construită ca un puzzle de amintiri, gânduri din jurnal, texte din presă sau interviuri, reface traseul unei vieți și istoria fascinantă și teribilă a unei lumi, aruncând lumini asupra unor momente din creația personală, dezvăluind, la umbra istoriei, povestea unei existențe ca un roman, în care unul dintre cele mai frumoase capitole rămâne cel despre povestea de iubire cu Clody Bertola. „N-am alte dovezi că am trăit”, scrie Pintilie vorbind despre acest volum. „E o carte fără un obiect precis, obiecte fără nicio valoare, uzate și demodate, dar impregnate de timp, fragmente impregnate, enorm de multe hârtii, un război cu hârtiile.(…) Adică eu am sentimentul că mă mut. Într-un alt spațiu. Nu pot încă să-l definesc. E o nouă locuință. Toate amintirile strigă după mine să nu le uit.”
5.„Amintirile lui George Enescu” de Bernard Gavoty, volum publicat la Editura Curtea Veche, readuce acum în prim-plan aceste extraordinare dialoguri culese și prelucrate de gazetarul francez Bernard Gavoty în 1955, anul morții compozitorului, în traducerea semnată de Elena Bulai. În treisprezece capitole, Enescu se povestește pe sine cu seninătate, adesea râzând detașat, cum amintește Bernard Gavoty în prefață, „cu acea perfectă sinceritate care dă valoare celor mai neînsemnate dintre povestirile lui”. Revizitându-și cronologic biografia, compozitorul obsedat de propria creație se întoarce la spațiile importante din calea „prăfuită” – Liveni, Viena, Paris și altele –, la muzicienii timpului – Johannes Brahms, Maurice Ravel, Camille Saint-Saëns, Alfred Cortot, Gabriel Fauré etc. –, la compozitorii canonici – Bach, Beethoven, Brahms, Wagner ș.a.m.d. –, la atmosfera primei jumătăți a unui secol care, în ciuda tulburărilor și ororilor sale, i-a permis să-și împlinească destinul și să devină unul dintre cei mai mari muzicieni ai lumii.
6.„Born to Run”, autobiografia legendarului star rock Bruce Springsteen, publicată la Polirom, în traducerea lui Mircea Pricăjan, este una dintre cele mai interesante cărți cu care puteți pleca de la Gaudeamus. O excelentă istorisire a unei vieți de legendă, în „Born to Run”, Bruce Springsteen povesteşte cum a crescut într-un mediu religios, în Freehold, New Jersey, înconjurat de poezia, pericolele şi întunericul care i-au stimulat apoi imaginaţia, ajungând la momentul marii revelaţii: debutul lui Elvis Presley la The Ed Sullivan Show. Cantautorul evocă într-o manieră surprinzătoare dorinţa sa de a deveni muzician, începuturile ca rege al formaţiilor de bar din Asbury Park şi înfiinţarea „E Street Band”. Cu o candoare dezarmantă, Bruce Springsteen spune pentru prima dată povestea frământărilor personale care i-au inspirat cele mai cunoscute compoziţii muzicale.
7.„Cartea râsului și a cercetării. Ce se întâmplă cu creierul dacă înveţi cuvinte noi în timp ce faci sex” de Radu Paraschivescu, apărută la Humanitas, este una din acele cărți care prin umorul inconfundabil, îți dau măsura (aberantă) a lumii în care trăim. Un pahar de vin roşu echivalează cu o oră de sport. Peste câţiva ani oamenii vor atinge nemurirea. Ingerarea prafului de zeolit te scapă de cancer. Consumul de ciocolată te face să slăbeşti şi îţi scade glicemia. Bărbaţii care se uită la sâni frumoşi zece minute pe zi îşi prelungesc viaţa cu cinci ani. Femeile cu fundul mare sunt mai sănătoase şi mai inteligente decât celelalte. Mâncarea e mai sănătoasă dacă e fotografiată înainte de consum. Îmbrăţişările vindecă răceala şi gripa. Toate aceste bazaconii sunt concluzii ale unor aşa-zise studii şi cercetări din Anglia şi România, din Suedia şi Statele Unite, din Germania şi Australia. Asta arată că delirul pseudoştiinţific nu are graniţe şi că naivitatea e speculată la fel de bine în orice colţ al lumii. În concertul imposturii mondiale, România are un loc bine stabilit şi greu de contestat. Radu Paraschivescu pune faţă în faţă şarlatania românească şi omoloagele ei din alte ţări şi de pe alte continente…
8.„Cele trei fiice ale Evei” de Elif Shafak, publicată la Polirom, în traducerea Adei Tănasă, este o poveste în care celebra scriitoare din Turcia, autoarea volumului „Bastarda Istanbulului” surprinde starea de tensiune a lumii de după 11 septembrie. Odată cu prăbuşirea Turnurilor Gemene, trei studente la Oxford – Peri, Shirin şi Mona – păşesc într-o nouă realitate, unde identitatea lor musulmană este privită cu suspiciune. Toate trei trebuie să se confrunte, fiecare în felul ei, cu conflictul dintre secularism şi credinţă care le marchează vieţile. O scriitoare foarte specială, de al cărei stil fie te îndrăgostești, fie îl respingi, Elif Shafak are ceva din farmecul povestirilor Orientului, care-i curge prin vene. În acest roman, Elif Shafak investighează trecutul şi prezentul tumultuos al Turciei, iar povestea ei pendulează între Istanbul şi Oxford…
9.„Vorbește-le despre bătălii, regi și elefanți” de Mathias Énard, multipremiatul autor francez care a câștigat premiul Goncourt în 2015, e publicată la Editura Nemira, în traducerea lui Cristian Fulaș. Un scriitor care, nu întâmplător, a studiat civilizațiile arabe și persane și a petrecut mult timp pentru cercetare în Orientul Mijlociu propune în acest roman o surprinzătoare călătorie în lumea lui Michelangelo. Celebrul Michelangelo ajunge în Constantinopol pe 13 mai 1506, lăsând în urmă furia Papei Iulius al II-lea și un șantier neterminat pentru mormântul acestuia la Roma. Dar cum să fi refuzat invitația sultanului Baiazid al II-lea? Așa începe cuceritorul roman al lui Mathias Énard, care devoalează fascinanta întâlnire a omului Renașterii cu lumea otomană, imaginând o istorie uitată. Și povestea unui pod peste Cornul de Aur…
10.„Altă țară” de James Baldwin, publicat la Editura Paralela 45, în traducerea lui Ștefan Iancu, este o excelentă întâlnire cu lumea unui romancier care pune sub lupă societatea americană contemporană. Baldwin a publicat peste douăzeci de volume care tratează probleme presante şi spinoase ale societăţii. De data asta, Baldwin propune povestea unui expatriat, de culoare, gay, înainte de a deveni un scriitor stindard al mişcărilor sociale ale vremii. Romanul este început la New York, pe când Baldwin avea 24 de ani, continuat în Franţa, unde şi-a petrecut cea mai mare parte a vieţii, şi finalizat la… Istanbul. După cum scrie traducătorul Ștefan Iancu, povestea începe cu sinuciderea unui jazzman de culoare, traumatizat de ura lumii faţă de el şi de a lui faţă de ceilalţi şi de el însuşi, în urma căreia prietenii lui încearcă să proceseze ce s-a întâmplat şi să îşi continue vieţile. Iar jazzul, Bronxul, Greenwich Village, începuturile mişcării hippie devin personaje într-un roman care vorbește despre sexualitate, rasă şi clasă socială, mult înainte ca ele să fie o temă importantă a activismului politic.
