-->

Zece femei din literatura română sparg stereotipurile în instalația fotografică „Cele care nu se văd”
https://www.ziarulmetropolis.ro/zece-femei-din-literatura-romana-sparg-stereotipurile-in-instalatia-fotografica-cele-care-nu-se-vad/

Instalaţia fotografică „Cele care nu se văd”, proiect iniţiat de compania de teatru independent Vanner Collective, îşi propune să aducă ficţiunea în real şi să prezinte 10 personaje feminine din literatura română, create de bărbaţi, care ies din rânduri şi sunt văzute prin lentila a 10 fotografe.

Un articol de Petre Ivan|22 septembrie 2022

Vernisajul instalației va avea loc pe 24 septembrie, de la ora 19:30, la Fundația Județeană pentru Tineret Timiș, iar intrarea pentru public este liberă. Instalația mai poate fi vizitată până pe 4 octombrie, de marți până duminică, între orele 10:00 – 21:00.

„Cele care nu se văd” inițiază un demers de redare a vocii personajelor feminine din marile opere literare scrise de autori bărbați, în contextul reprezentării extrem de precare a scriitoarelor românce în manualele școlare și a unei imagini de cele mai multe ori bi-dimensionale a rolurilor femeii în societatea românească. Cele 10 personaje feminine alese invită să fie văzute în profunzime, într-o lumină nouă, desprinse de stereotipii și servesc ca model pentru tinerele adulte, care pot înțelege că pot fi ascultate și pot avea un impact în mediul social similar cu cel al unui băiat. Rezultatul este că 10 femei se definesc ca OAMENI cu caractere vii, care există, demne de empatie, descoperire, atenție iar „Cele care nu se văd” devin cele care SUNT.

„Invitație la descoperire în afara judecății, la analiză în afara etichetelor, la imagine în afara convențiilor. Lentila a 10 fotografe s-a îndreptat către 10 femei, caractere, personaje devenite pentru unii stereotipuri, pentru alții legende, pentru puțini constrângeri literare, 10 personaje care au devenit altcineva. Cine este un altcineva atunci când il privești dând la o parte clișeele, punând în lumină unghiurile uneori invizibile și caracteristicile pe care alteori le ignorăm?”, povestește actrița Denisa Nicolae, curatorul proiectului „Cele care nu se văd”.

În cadrul proiectului, fotografele Anca Cernoschi, Crina Prida, Cristina Venedict, Dana Tole, Larisa Baltă, Mihaela Tulea, Sabina Suru, Alina Ușurelu, Irina Gache și Cristina Bobe și-au ales personajele feminine, printre care Vitoria Lipan, Zaraza, Ana, Lostrița și domnișoara Christina iar actrițele Oana Jipa, Corina Moise și Mihaela Rădescu au reprezentat toate personajele, la trei vârste diferite, pentru a evidenția că fiecare femeie conține toate arhetipurile și că fiecare femeie, indiferent de background, poate înțelege empatic traumele și viața oricărui personaj.

„Ana este, pentru mine, femeia care iubește peste măsură. Puterea îi stă mai ales în acceptare, chiar cu prețul sacrificiului de sine, ceea ce face ca în corpul ei să rămână neexprimate toate vârstele pe care le-ar fi putut avea. Lumina ei ajunge să străpungă zidul în care a fost închisă, iar prin fisurile nou formate putem să aflăm cine a fost Ana cu adevărat.”, spune fotografa Cristina Bobe.

Mediul în care personajele sunt portretizate conform operelor literare nu este evidențiat, cele 10 femei sunt imortalizate în contexte conceptuale din punctul de vedere al costumului și scenografiei, mai degrabă din interior, din spațiul lor intim, către exterior.Trei dintre lucrări sunt și animate video și audio cu ajutorul realității augumentate, iar personajele capătă astfel și voce, și corporalitate iar„Cele care nu se văd” devin OAMENI cu caractere vii, care există și ajung să fie cele care SUNT.

„De departe, doamna T. este o prezență amorfă, fluidă emoțional și temporal, căreia ajungi cu greu să îi cunoști chiar și vârsta exactă. Cu toate acestea, micile gesturi, ticurile și microexpresiile sunt o invitație să o cunoaștem, să ne apropiem de fotografie ca să pătrundem în spațiul ei interior”, adaugă și fotografa Sabina Suru.

Curator: Denisa Nicolae
Univers sonor: Adrian Piciorea
Video: Sorin Florea
Texte personaje: Petronela Rotar
Scenograf expo: Evelina Dobre
AR: Augmented Space Agency

Instalația este deschisă până pe 4 octombrie, intrarea este liberă iar programul de vizitare este de marți până duminică, între 10:00 – 21:00. La vizitarea instalației se recomandă folosirea căștilor de telefon, pentru a putea experimenta intervenția AR.

Citiţi şi:
04
/03
/13

Ideea în jurul căreia se construiește conceptul ART HUB este aceea de spațiu multifuncțional oferit spre utilizare unui număr mare de persoane din domeniul artelor, managementului cultural, publicității și comunicării. Totodată, ART HUB este locul unde timpul poate fi petrecut în mod creativ și plăcut, un spațiu de întâlnire, lucru sau relaxare destinat oamenilor ce activează în domenii artistice […]

01
/03
/13

Bucureşti, 27 februarie 2013, CREATIVE ARTS (www.creativearts.ro) organizează duminică, 3 martie a.c., începând cu ora 13:00, la Caffé D`Arthé (Bucureşti, Str. Popa Nan, nr. 7) un atelier de personalizat colanţi.  Cu ajutorul trainerilor Creative Arts veţi da un suflu nou ciorapilor şi colanţilor dumneavoastră printr-un atelier. Urban Legs reprezintă cel de-al şaptelea atelier din platforma […]

25
/02
/13

În perioada 20 iunie 2012- 24 februarie 2013, la Muzeul Naṭional de Artã al României a avut loc expoziṭia Antichitatea clasică între documentar şi fantezie. Gravuri din secolele XVI – XIX.   Cabinetul de desene şi gravuri al Muzeului Naţional de Artă al României a prezentat expoziţia Antichitatea clasică între documentar şi fantezie. Gravuri din secolele XVI […]

25
/02
/13

Pânã la data de 26 mai 2013, doritorii vor putea vizita la MNAR expoziṭia Carol Popp de Szathmári şi revelaţia artistică a Orientului.   Cabinetul de Desene şi Gravuri al Muzeului Naţional de Artă al României prezintă expoziţia temporară Carol Popp de Szathmári şi revelaţia artistică a Orientului. Expoziţia Carol Popp de Szathmári şi revelaţia artistică a […]

22
/02
/13

În februarie, Muzeul Național de Artă al României reia seria programelor pentru adolescenți cu o serie de întâlniri în expoziţia Mărturii. Frescele Mănăstirii Argeşului, sub semnul poveștilor nebănuite din spatele operelor de artă.   “Realitatea din spatele imaginii”   Exista oare noțiunea de modă acum 500 de ani?  Și daca da, cum foloseau Neagoe Basarab […]