Cartea „Homo Deus – scurtă istorie a viitorului”, de Yuval Noah Harari, traducere din limba engleză şi note de Lucia Popovici, a fost publicată la editura Polirom în anul 2018. Am selectat pentru dumneavoastră zece fragmente care caută să ne rezume viitorul, fragmente din care afli lucruri cu adevărat uimitoare.
Un articol de Andrei Crăciun|1 august 2018
1. De unde plecăm: omenirea a reușit să țină în frâu foametea, molimele și războiul
Generație după generație, oamenii s-au rugat la toți zeii, îngerii și sfinții și au inventat nenumărate unelte, instituții și sisteme sociale – dar au murit în continuare cu milioanele de foame, din cauza epidemiilor și a violenței. Mulți gânditori și profeți au tras concluzia că foametea, molimele și războiul sunt parte importantă a planului cosmic al lui Dumnezeu sau a naturii noastre imperfecte și doar sfârșitul lumii ne va elibera de ele. Cu toate acestea, în zorii celui de-al treilea mileniu, omenirea se trezește și conștientizează un lucru uimitor. Cei mai mulți oameni se gândesc rareori la asta, dar în ultimele câteva decenii am reușit să ținem în frâu foamea, molimele și războiul. Desigur, aceste probleme nu au fost rezolvate în totalitate, dar au fost transformate din forțe incomprehensibile și incontrolabile ale naturii în provocări ce pot fi gestionate.
2. Se moare mai mult de alimentație în exces decât de foame
(…) În majoritatea țărilor, alimentația în exces a devenit astăzi o problemă mult mai gravă decât foametea. Se spune că, în secolul al XVIII-lea, Maria Antoaneta ar fi sfătuit masele înfometate ca, în cazul în care rămân fără pâine, să mănânce cozonac. Astăzi, săracii urmează cu strictețe acest sfat. În vreme ce locuitorii bogați din Beverly Hills mănâncă salată de lăptucă și tufu la aburi (…), în mahalale și ghetouri săracii înfulecă prăjiturele Twinkie, pufuleți Cheetos, hamburgeri și pizza. În 2014, mai bine de 2.1 miliarde de persoane erau supraponderale, față de 850 de milioane care sufereau de malnutriție. Este așteptat ca jumătate din populația globului să fie supraponderală până în 2030. În 2010, foametea și malnutriția au ucis circa un milion de persoane, pe când obezitatea a ucis trei milioane.
3. De ce putem fi optimiști în lupta noastră cu epidemiile
Oamenii de știință concep de asemenea noi tratamente revoluționare, care acționează complet diferit față de medicamentele anterioare. De exemplu, în unele laboratoare de cercetare există nanoroboți, care într-o bună zi ar putea să fie introduși în sistemul nostru vascular, să identifice bolile și să ucidă agenții patogeni și celulele canceroase. Poate că microorganismele au o experiență cumulată de patru miliarde de ani cu inamicii organici, dar nu au deloc experiență în lupta cu prădătorii bionici, fiindu-le astfel de două ori mai greu să dezvolte mecanisme de apărare eficiente.
4. Zahărul a devenit mai periculos decât praful de pușcă
Din Epoca de Piatră până în cea a aburului și din Antarctica până în Sahara, fiecare om de pe pământ știa că vecinii ar putea să-i invadeze teritoriul în orice clipă, să înfrângă armata, să măcelărească populația și să-i ocupe ținutul. În cea de-a doua jumătate a secolului XX, această Lege a Junglei a fost în sfârșit încălcată, chiar dacă nu și abrogată. În majoritatea regiunilor, războaiele au devenit mai rare ca oricând. În vreme ce în societățile agricole străvechi violența umană se făcea vinovată de circa 15% din decese, în cursul secolului XX violența a cauzat doar 5% din decese, iar la începutul secolului XXI este responsabilă pentru aproximativ 1% din mortalitatea globală. În 2012, în lume au murit în jur de 56 de milioane de oameni; 620.000 dintre ei au murit din cauza violenței umane (războiul a ucis 120.000 de persoane, iar alte 500.000 au fost asasinate). În schimb, 800.000 s-au sinucis și 1.5 milioane au murit de diabet. Zahărul este acum mai periculos decât praful de pușcă.
5. Cunoașterea este noul petrol
Economia globală a fost transformată dintr-o economie bazată pe bunuri materiale într-o economie bazată pe cunoaștere. Înainte, principalele surse de avere erau bunurile materiale, precum minele de aur, lanurile de grâu și puțurile de petrol. Astăzi, principala sursă de avere este cunoașterea. Și, deși poți cuceri puțuri de petrol prin război, nu poți dobândi cunoaștere pe aceeași cale. Iată de ce cunoașterea a devenit cea mai importantă resursă economică, iar profitabilitatea războiului a scăzut, iar războaiele s-au limitat tot mai mult la acele părți ale lumii – ca Orientul Mijlociu și Africa Centrală – în care economiile sunt încă de modă veche, bazate pe bunuri materiale.
6. Abolirea Legii lui Cehov: nu cu toate pistoalele se trage
De-a lungul ultimilor șaptezeci de ani, omenirea a încălcat nu numai Legea Junglei, ci și Legea lui Cehov. Este vestită afirmația lui Anton Cehov conform căreia o armă care apare în primul act al unei piese de teatru va fi folosită în mod inevitabil în cel de-al treilea. De-a lungul istoriei, dacă regii și împărații făceau rost de o armă nouă, mai devreme sau mai târziu erau tentați să o folosească. Însă după 1945 omenirea a învățat să reziste acestei tentații. Arma care a apărut în primul act al Războiului Rece nu a fost folosită niciodată. Până în clipa de față ne-am obișnuit să trăim într-o lume plină de bombe și rachete nelansate și am devenit experți în încălcarea Legii Junglei și a Legii lui Cehov. Dacă aceste legi ne vor mai ajunge vreodată din urmă, va fi doar vina noastră – nu soarta ineluctabilă.
7. Cum funcționează terorismul
Cel puțin în trecut, terorismul a funcționat mai curând semănând teamă decât provocând pagube materiale însemnate. Teroriștii nu au de regulă forța necesară pentru a învinge o armată, a ocupa o țară sau a distruge orașe întregi. Dacă în 2010 obezitatea și bolile asociate au ucis circa trei milioane de oameni, teroriștii au omorât în total 7.697 de persoane în întreaga lume, majoritatea în țările în curs de dezvoltare. Pentru americanul sau europeanul de rând, Coca-Cola constituie o amenințare mai periculoasă decât al Qaeda. Dar cum reușesc teroriștii să domine știrile și să schimbe situația politică în întreaga lume? Provocându-și dușmanii să reacționeze disproporționat. În esență, terorismul este o reprezentație. Teroriștii regizează un spectacol violent înspăimântător care pune stăpânire pe imaginația noastră și ne dă senzația că alunecăm în haosul medieval. Drept urmare, statele se simt adesea nevoite să reacționeze la teatrul terorist prin exhibarea securității, orchestrând vaste demonstrații de forță, precum persecutarea unor populații întregi sau invadarea altor țări. În majoritatea cazurilor, această reacție exagerată în fața terorismului este o amenințare mult mai mare la adresa siguranței noastre decât terorismul. Teroriștii sunt aidoma unei muște care încearcă să distrug un magazin de porțelanuri. Musca e atât de firavă, încât nu poate clinti nici măcar o ceșcuță de ceai. Așa că găsește un taur, intră în urechea lui și începe să bâzâie. Taurul înnebunește de teamă și furie și distruge magazinul de porțelanuri. Exact asta s-a întâmplat în Orientul Mijlociu în ultimul deceniu.
8. Care va fi proiectul omenirii fără de care specia noastră nu va supraviețui
Un proiect esențial va fi protejarea omenirii și a planetei în ansamblu de pericolele inerente propriei noastre puteri. Am reușit să ținem sub control foametea, molimele și războiul mai ales datorită creșterii noastre economice fenomenale, care ne asigură hrană din belșug, medicamente și energie și materii prime. Totuși, aceeași creștere perturbă echilibrul ecologic al planetei în nenumărate feluri, pe care abia am început să le explorăm.
9. Țintele următoare ale omenirii: nemurirea, fericirea și îndumnezeirea
Întrucât ne-am asigurat un nivel de prosperitate, sănătate și armonie fără precedent și luând în considerare antecedentele noastre și valorile noastre actuale, următoarele ținte ale omenirii vor fi, cel mai probabil, nemurirea, fericirea și îndumnezeirea. Întrucât am redus mortalitatea cauzată de foamete, boli și violență, ne vom propune acum să învingem bătrânețea și chiar moartea. Întrucât i-am slavat pe oameni din ghearele sărăciei lucii, ne vom propune acum să-i facem cu adevărat fericiți. Și întrucât am ridicat omenirea deasupra nivelului animalic al luptelor pentru supraviețuire ne vom propune acum să-i preschimbăm pe oameni în zei și să-l transformăm pe Homo Sapiens în Homo Deus.
10. Cea mai mare provocare a viitorului: o lume în care moartea nu mai există
Întrucât creștinismul, islamismul sau hinduismul au insistat că sensul existenței depinde de soarta noastră în viața de apoi, au considerat că moartea este o parte vitală și bună a lumii. Oamenii mureau fiindcă aceasta era porunca lui Dumnezeu, iar clipa morții era o experiență metafizică sacră, plină de semnificații. Când un om era pe cale să-și dea ultima suflare, era momentul să fie chemați preoții, rabinii și șamanii; să-și facă bilanțul vieții și să-și îmbrățișeze adevăratul rol în univers. Încercați să vă imaginați creștinismul, islamismul sau hinduismul într-o lume fără moarte – care este, de asemenea, o lume fără rai, iad sau reîncarnare.
Dacă în 2010 obezitatea și bolile asociate au ucis circa trei milioane de oameni, teroriștii au omorât în total 7.697 de persoane în întreaga lume, majoritatea în țările în curs de dezvoltare. Pentru americanul sau europeanul de rând, Coca-Cola constituie o amenințare mai periculoasă decât al Qaeda. Dar cum reușesc teroriștii să domine știrile și să schimbe situația politică în întreaga lume? Provocându-și dușmanii să reacționeze disproporționat. (Homo Deus)
Foto: Haberturk.com
