10 întâmplări din viitor
https://www.ziarulmetropolis.ro/10-intamplari-din-viitor/

METROPOLIS SPECIAL După ce a cucerit planeta cu „Sapiens. Scurtă istorie a omenirii” (Polirom, 2017), istoricul israelian Yuval Noah Harari şi-a îndreptat privirea spre ce va urma. „Homo deus. Scurtă istorie a viitorului” (Polirom, 2018) este o incursiune în lumea imaginară a ceea ce ar putea fi.

Un articol de Alina Vîlcan|4 iunie 2018

Am selectat zece fragmente din volumul Homo deus, oprindu-ne la rândurile care tratează speranța de viață, fericirea, sănătatea, religiile viitorului sau puterea imaginației. Iată cum ar putea arăta omenirea după Harari!

1. Speranța de viață

La drept vorbind, până în prezent, medicina modernă nu ne-a prelungit durata naturală de viață nici măcar cu un an. Marea ei realizare este aceea că ne salvează de moartea prematură și ne permite să ne bucurăm din plin de viață. Chiar dacă acum învingem cancerul, diabetul și celelalte boli potențial fatale, nu înseamnă decât că aproape oricine poate atinge vârsta de 90 de ani – dar nu este de ajuns ca să trăiască 150 de ani, darămite 500. pentru asta, medicina va trebui să reproiecteze structurile și procesele fundamentale ale corpului omenesc și să descopere cum să regenereze organe și țesuturi. Nu este nici pe departe sigur că vom reuși să facem asta până în 2100.

Cu toate acestea, fiecare tentativă eșuată de a învinge moartea ne va aduce cu un pas mai aproape de obiectivul nostru, iar asta va inspira speranțe mai mari și îi va încuraja pe oameni să facă eforturi și mai intense. Deși, cel mai probabil, compania Calico înființată de Google nu va rezolva problema morții la timp pentru ca Sergey Brin și Larry Page, cofondatorii Google, să devină nemuritori, va face aproape sigur descoperiri însemnate cu privire la biologia celulară, medicamentele genetice și sănătatea omului. Astfel, generația următoare de la Google și-ar putea lansa atacul asupra morții de pe poziții noi, mai bune. Oamenii de știință care strigă „nemurire” sunt aidoma băiatului care striga „lupul”: mai devreme sau mai târziu, lupul chiar vine.

2. Fericirea

Se pare că fericirea noastră atinge un plafon misterios de sticlă care nu îi permite să crească, în ciuda tuturor realizărilor noastre fără precedent. Chiar dacă le-am asigura tuturor mâncare gratuită, am trata toate bolile și am instaura pacea la nivel mondial, asta nu va sparge neapărat acel plafon din sticlă. Dobândirea fericirii adevărate nu va fi mult mai ușoară decât înfrângerea bătrâneții și a morții.

Plafonul din sticlă al fericirii este susținut de doi stâlpi robuști, unul psihologic, celălalt biologic. La nivel psihologic, fericirea depinde mai curând de așteptări decât de condițiile obiective. Nu suntem satisfăcuți doar cu o existență prosperă și tihnită. Mai curând, suntem satisfăcuți atunci când realitatea corespunde așteptărilor noastre. Vestea proastă e că, pe măsură ce condițiile se îmbunătățesc, așteptările sunt din ce în ce mai mari. Îmbunătățirea semnificativă a condițiilor, după cum a constatat omenirea în ultimele decenii, se traduce mai curând prin așteptări mai mari decât printr-o satisfacție mai mare. Dacă nu facem ceva în această privință, e posibil ca și realizările noastre viitoare să ne lase la fel de nemulțumiți ca întotdeauna.

La nivel biologic, atât așteptările noastre, cât și fericirea sunt determinate mai degrabă de biochimie decât de situația noastră economică, socială sau politică. Epicur spunea că suntem fericiți atunci când avem senzații plăcute și nu avem senzații neplăcute. În mod asemănător, Jeremy Bentham susținea că natura a făcut ca asupra omului să aibă autoritate doi stăpâni – plăcerea și durerea – și că doar aceștia guvernează tot ceea ce facem, spunem și gândim. Urmașul lui Bentham, John Stuart Mill, arăta că fericirea nu înseamnă decât plăcere și absența durerii și că dincolo de plăcere și durere nu există bine și rău. Oricine încearcă să găsească bine și rău în altceva (de exemplu, în cuvântul lui Dumnezeu sau în interesul național) te amăgește și probabil că se amăgește și pe el însuși.

3. Oamenii-zei

Căutând fericirea și nemurirea, oamenii încearcă de fapt să se upgradeze în zei. Nu numai pentru că acestea sunt calități divine, ci și fiindcă, pentru a învinge bătrânețea și suferința, oamenii vor trebui să dobândească mai întâi un control cvasidivin asupra propriului substrat biologic. Dacă vom avea vreodată puterea de a elimina moartea și durerea din sistemul nostru, probabil că aceeași putere va fi suficientă pentru a ne reconfigura structura aproape oricum am dori și a ne manipula organele, emoțiile și inteligența în nenumărate moduri. Ți-ai putea cumpăra forța lui Hercule, senzualitatea Afroditei, înțelepciunea Atenei sau nebunia lui Dionysos, dacă asta îți place. Până acum sporirea puterii omului s-a sprijinit în principal pe îmbunătățirea instrumentelor noastre externe. În viitor, s-ar putea sprijini mai mult pe upgradarea corpului și minții umane sau pe contopirea directă cu instrumentele noastre.

Ridicarea oamenilor la statutul de zei ar putea urma oricare dintre aceste trei căi: bioingineria, ingineria cyborg și ingineria ființelor nonorganice.

4. Nedreptăți?

Predicția potrivit căreia în secolul XXI omenirea va urmări cel mai probabil nemurirea, fericirea și îndumnezeirea i-ar putea înfuria, înstrăina sau înspăimânta pe unii oameni, așa că se cuvin anumite lămuriri.

În primul rând, nu asta vor face efectiv majoritatea indivizilor în secolul XXI. Este ceea ce va face omenirea în mod colectiv. Cel mai probabil, majoritatea oamenilor vor juca doar un rol minor, dacă vor juca vreunul, în aceste proiecte. Chiar dacă foametea, molimele și războiul devin mai puțin întâlnite, miliarde de oameni din țările în curs de dezvoltare și din cartierele sordide vor lupta în continuare cu sărăcia, boala și violența, în timp ce elitele dobândesc tinerețea veșnică și puteri cvasidivine. Pare în mod evident injust. Am putea susține că, atâta vreme cât există un singur copil care moare din cauza malnutriției sau un singur adult ucis în războiul drogurilor, omenirea ar trebui să-și concentreze toate eforturile în direcția combaterii acestor nenorociri. Abia după ce ultima sabie va fi prefăcută într-un brăzdar ar trebui să ne îndreptăm atenția către următorul proiect important. Dar istoria nu funcționează așa. Cei care locuiesc în palate au avut dintotdeauna planuri diferite față de cei care stau în cocioabe și e puțin probabil ca acest lucru să se schimbe în secolul XXI.

5. Banii, legile…

Valoarea banilor nu este singurul lucru care s-ar putea evapora odată ce oamenii ar înceta să mai creadă în el. Același lucru s-ar putea întâmpla cu legile, zeii și chiar cu imperii întregi. Într-o clipă configurează lumea, iar în clipa următoare nu mai există. Zeus și Hera erau cândva puteri importante în bazinul mediteraneean, dar astăzi le lipsește cu desăvârșire orice autoritate, fiindcă nimeni nu crede în ei.

6. Democrația

Așa decurge istoria. Oamenii țes o rețea de sens, cred în ea din toată inima, dar, mai devreme sau mai târziu, rețeaua se destramă, iar atunci când privim în urmă nu putem înțelege cum ar fi putut-o lua cineva în serios. Retrospectiv, să te alături unei cruciade în speranța că vei ajunge în paradis pare nebunie curată. Privind în urmă, Războiul Rece pare și mai și. Cum e posibil ca în urmă cu treizeci de ani oamenii să fi fost dispuși să riște holocaustul nuclear deoarece credeau într-un paradis comunist? Peste o sută de ani, credința noastră în democrație și drepturile omului le-ar putea părea la fel de irațională urmașilor noștri.

7. Puterea imaginației

(…) În vreme ce pisicile și alte animale sunt limitate la tărâmul obiectiv și-și folosesc sistemele de comunicare doar ca să descrie realitatea, sapiens folosesc limbajul ca să creeze realități cu totul noi. În ultimii 70.000 de ani, realitățile intersubiective pe care le-au inventat sapiens au devenit și mai puternice, astfel încât astăzi ei domină lumea. Cimpanzeii, elefanții, pădurile tropicale amazoniene și ghețarii arctici vor supraviețui secolului XXI? Asta depinde de dorințele și deciziile entităților subiective precum Uniunea Europeană și Banca Mondială; entități care există doar în imaginația noastră comună.

Nici un alt animal nu ne poate ține piept, nu pentru că i-ar lipsi sufletul sau mintea, ci pentru că îi lipsește imaginația necesară. Leii pot alerga, sări, zgâria și mușca. Cu toate acestea, nu pot să deschidă un cont bancar sau să intenteze un proces. Iar în secolul XXI, un bancher care știe să intenteze un proces este mult mai puternic decât cel mai feroce leu din savană.

8. Ficțiunea

Poate că într-o bună zi progresele din neurobiologie ne vor permite să explicăm comunismul și cruciadele în termeni strict biochimici. Dar suntem foarte departe de acel moment. Pe parcursul secolului XXI, cel mai probabil, granița dintre istorie și biologie se va estompa nu pentru că vom descoperi explicații biologice pentru evenimente istorice, ci mai curând pentru că ficțiunile ideologice vor rescrie lanțurile de ADN; interesele politice și economice vor reconfigura climatul; iar geografia munților și râurilor va face loc cyberspațiului. Dat fiind că ficțiunile umane se traduc în coduri genetice și electronice, realitatea intersubiectivă va înghiți realitatea obiectivă, iar biologia se va contopi cu istoria. În secolul XXI, ficțiunea ar putea deveni așadar cea mai mare forță de pe pământ, depășind până și asteroizii capricioși și selecția naturală. Prin urmare, dacă vrem să ne înțelegem viitorul, calculele și înțelegerea genomurilor nu sunt nici pe departe de ajuns. Trebuie să descifrăm și ficțiunile care dau sens lumii.

9. Religiile viitorului

În secolul XXI vom crea ficțiuni mai puternice și religii mai totalitare decât în oricare epocă anterioară. Cu ajutorul biotehnologiei și al algoritmilor din informatică, aceste religii nu numai că ne vor controla existența minut cu minut, ci vor fi capabile să ne modeleze corpul, creierul și mintea și să creeze lumi virtuale întregi, cu tot cu iaduri și raiuri. Prin urmare, va fi tot mai dificil să fim capabili să distingem ficțiunea de realitate și religia de știință, însă va fi mai important ca oricând înainte.

10. Sănătate!

Desigur, nu vor dispărea toți medicii umani. Sarcinile care necesită un nivel de creativitate mai mare decât un diagnostic obișnuit vor rămâne responsabilitatea oamenilor în viitorul apropiat. La fel cum armatele din secolul XXI își măresc dimensiunea forțelor speciale de elită, serviciile de sănătate din viitor ar putea oferi mult mai multe șanse echivalentelor medicale ale trupelor speciale din armată și marină. Totuși, la fel cum armatele nu mai au nevoie de milioane de soldați, nici serviciile de sănătate ale viitorului nu vor avea nevoie de milioane de medici generaliști.

Ce este valabil pentru doctori este cu atât mai valabil pentru farmaciști. În 2011 la San Francisco s-a deschis o farmacie gestionată de un singur robot. Când un om vine la farmacie, în câteva secunde robotul primește toate rețetele acestuia, precum și informații detaliate despre celelalte medicamente pe care le ia și despre alergiile de care ar putea suferi. Robotul se asigură că noile medicamente nu au efecte adverse pe fondul interacțiunii cu alte medicamente sau al alergiilor, apoi îi eliberează clientului medicația solicitată. În primul an de activitate, farmacistul robot a eliberat două milioane de rețete, fără să facă nici o greșeală. În medie, farmaciștii umani greșesc 1,7% din totalul rețetelor. Doar în Statele Unite, asta înseamnă mai bine de 50 de milioane de rețete greșite în fiecare an.

Unii oameni susțin că, deși un algoritm ar putea depăși performanțele doctorilor și farmaciștilor în ceea ce privește aspectele tehnice ale profesiilor lor, nu ar putea să înlocuiască niciodată căldura lor umană. Dacă tomografia computerizată arată că aveți cancer, ați prefera să primiți vestea din partea unei mașinării reci sau a unui medic uman atent la starea dumneavoastră emoțională? Ei bine, ce-ați zice să vă dea vestea o mașinărie grijulie care își alege cuvintele în funcție de sentimentele și de tipul personalității dumneavoastră? Nu uitați că organismele sunt algoritmi și că Watson v-ar putea detecta emoțiile cu aceeași precizie cu care vă detectează tumorile.

Fragmente din volumul Homo deus. Scurtă istorie a viitorului (editura Polirom) de Yuval Noah Harari, unul dintre cei mai vânduți autori la Bookfest 2018.

În secolul XXI vom crea ficțiuni mai puternice și religii mai totalitare decât în oricare epocă anterioară. Cu ajutorul biotehnologiei și al algoritmilor din informatică, aceste religii nu numai că ne vor controla existența minut cu minut, ci vor fi capabile să ne modeleze corpul, creierul și mintea și să creeze lumi virtuale întregi, cu tot cu iaduri și raiuri. (Yuval Noah Harari)

Foto: Penguin.com.au, Polirom

12
/03
/24

O nouă traducere din opera Elenei Ferrante a fost publicată de curând în colecția „Anansi. World Fiction” de la Editura Trei. Elena Ferrante e o scriitoare îndrăgită de cititorii din lumea întreagă începând de la publicarea bestsellerurilor internaționale ce alcătuiesc Tetralogia Napolitană.

28
/02
/24

Diana Vasile, PhD, psihoterapeut și Președinte al Institutului pentru Studiul și Tratamentul Traumei (ISTT), lansează astăzi cartea Anatomia traumei. Cum să ai o viață mai bună când sufletul te doare, publicată la editura Bookzone. Rezultatul a peste 25 de ani de studiu, practică și cercetare în domeniul psihotraumatologiei, cartea oferă o perspectivă completă asupra impactului traumei în viețile noastre, dar și asupra modalităților de recuperare post-traumatică.

28
/02
/24

Editura Humanitas Fiction vă așteaptă miercuri, 28 februarie, ora 19.00 la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (Bd. Regina Elisabeta nr.38) la lansarea romanului Numărul 2 de David Foenkinos – recent apărut în colecția „Raftul Denisei“ coordonată de Denisa Comănescu, în traducerea Iulianei Glăvan – ce aduce în prim-plan povestea unui destin atipic, a celui care a pierdut rolul lui Harry Potter în una dintre cele mai celebre ecranizări din toate timpurile. Este posibil ca un eșec să devină o sursă de putere? Romanul scriitorului francez oferă în locul unui răspuns o minunată parabolă despre virtuțile reconstruirii sinelui.

19
/02
/24

Crime Scene Press vă propune o lectură perfectă pentru luna februarie: romanul proaspăt ieșit de sub tipar Stăpânul Muntelui, de Anders de la Motte (trad. Daniela Ionescu), unul dintre cei mai îndrăgiți scriitori suedezi de crime. Acest mistery care dă dependență, cu o atmosferă care te va bântui, te prinde de la prima pagină, urmărind o detectivă talentată care investighează una dintre cele mai întunecate laturi ale psihicului omenesc.

14
/02
/24

Joi, 15 februarie, începând cu ora 14:00, Biblioteca Metropolitană București, prin Direcţia Cultură, Învăţământ, Turism a Primăriei Municipiului Bucureşti, va organiza, la Sediul Central „Mihail Sadoveanu” din str. Tache Ionescu nr. 4 are loc o DEZBATERE EVENIMENT, dedicată Zilei Naționale a Lecturii.

09
/02
/24

CARTEA DE CINEMA Într-o scurtă carte apărută în 2022 şi bazată pe câteva dialoguri inedite iniţiate de Ioan-Pavel Azap şi derulate între 2009 şi 2011, Tudor Caranfil vorbeşte despre parcursul său şi critica de film. Un moment esenţial au fost "Serile prietenilor filmului", un eveniment pe care l-a creat în 1962 şi al cărui succes avea să ducă la formarea Cinematecii - o poveste demnă însăşi de un scenariu.

07
/02
/24

Editura Humanitas vă invită marți, 13 februarie, de la ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu istoricul Marc David Baer, profesor la London School of Economics and Political Science, istoricul Marian Coman și scriitoarea Sabina Fati despre volumul Otomanii: Hani, cezari și califi, o fascinantă nouă abordare a istoriei Imperiului Otoman.

05
/02
/24

Editura Humanitas Fiction vă așteaptă marți, 6 februarie, ora 19.00 la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (Bd. Regina Elisabeta nr.38) la lansarea romanului Borges și eu de Jay Parini, recent apărut în colecția „Raftul Denisei“ coordonată de Denisa Comănescu, în traducerea lui Mihnea Gafița, un road novel care emană o nesfârșită admirație pentru unul dintre cei mai îndrăgiți scriitori ai secolului XX, un roman ce are la bază întâmplări petrecute în primăvara anului 1971.

31
/01
/24

RECOMANDĂRI Ziarul Metropolis vă recomandă, în prima lună din an, o întoarcere în fabuloasa lume a cărților. Biblioteci, obsesii, mistere, personaje și o pasiune salvatoare, în 3 cărți despre cărți, care fac deliciul oricărui iubitor de literatură.