Cristian Tudor Popescu: „M-am întors la literatură
https://www.ziarulmetropolis.ro/cristian-tudor-popescu-m-am-intors-la-literatura/

Jurnalistul Cristian Tudor Popescu, care şi-a lansat duminică, la Târgul Gaudeamus, cel mai recent volum al său, ,,Filmar”, dar şi a treia ediţie a cărţii ,,Copiii fiarei”, a declarat că s-a întors la literatură.

Un articol de Andrada Văsii|24 noiembrie 2013

Jurnalistul Cristian Tudor Popescu, care şi-a lansat duminică, la Târgul Gaudeamus, cel mai recent volum al său, „Filmar”, dar şi a treia ediţie a cărţii „Copiii fiarei”, a declarat că s-a întors la literatură.

Cristian Tudor Popescu a spus, la evenimentul organizat de Polirom la standul Dacia din cadrul Târgului Gaudeamus, că nu şi-a dorit această lansare de carte, întrucât rezistă din ce în ce mai greu în spaţii cu lume multă. „Asta îmi dă o stare de anxietate şi mă stresează. Psihiatrii ar numi aşa ceva agorafobie”, a spus jurnalistul.

El a precizat că editura Polirom a fost cea care a vrut ca această lansare să aibă loc la Târgul Gaudeamus. „Constat că bine a făcut, pentru că dumneavoastră, cei care aţi venit acum aici, sunteţi, îmi dau seama, publicul meu ultim şi, de fapt, singurul care contează”, a spus Cristian Tudor Popescu.

Jurnalistul a mai menţionat că, în urmă cu 20 de ani, când scria cartea „Copiii fiarei”, nu mai dorea să fie „un scriitor pentru cei puţini şi foarte educaţi”. „Consideram că, având în vedere ce se întâmpla pe stradă, în ţară şi în lume după ’89, trebuia să scriu pentru mase”, a spus el.

Popescu a adăugat că a fost nevoit să lupte cu idei pe care i le băgase în cap regimul comunist, amintind trei dintre acestea: scriitorul este dator să scrie pentru mase, scriitorul este dator să schimbe lumea şi, în calitate de jurnalist, trebuie să încerce să schimbe oamenii, să-şi schimbe colegii.

„Toate aceste trei idei s-au dovedit egoiste şi comunistoide, am înţeles însă asta după 20 de ani. Atunci credeam ca asta trebuie să fac şi am făcut-o”, a completat el.

Cristian Tudor Popescu: fără texte politice

Cristian Tudor Popescu a mai precizat că volumul „Filmar” reprezintă rezultatul unei alte atitudini faţă de actul scrisului. Potrivit acestuia, volumul nu mai conţine niciun text politic. „Aceasta carte conţine proză. M-am întors la literatură”, a spus jurnalistul.

În carte este vorba despre filmele pe care le fac regizorii şi despre filmele pe care le face viaţa, a mai spus el. „Dacă ştii să te uiţi la ea, în anumite momente, viaţa produce filme”, a adăugat Cristian Tudor Popescu.

La lansare, jurnalistul a citit, pentru zecile de oameni veniţi să asiste la eveniment, două texte, din volumele „Copiii fiarei”, respectiv „Filmar”.

Citiţi şi: Editura Polirom aduce 1.000 de titluri la Gaudeamus

Potrivit editurii Polirom, „Filmar” reuneşte texte ce abordează subiecte legate de cinematografie, fără să ocolească însă analizele unor evenimente recente. Cunoscut cinefil, autorul trasează paralele între producţiile cinematografice şi viaţa reală, între personaje de film şi persoane publice, dar prezintă şi filme mai vechi sau mai noi, actori, regizori, festivaluri şi premiile oferite în cadrul acestora.

În plus, trece în revistă preferinţele criticilor de film şi ale publicului, fie el format din elevi de liceu sau din persoane care au trăit direct experienţa comunismului. Cristian Tudor Popescu vine cu argumente solide care să îi susţină ipotezele, nu se fereşte să pună degetul pe rană atunci când e cazul şi nici nu evită laudele pentru producţiile şi persoanele pe care le consideră meritorii.

Cristian Tudor Popescu

Coperta volumului „Copiii fiarei“

„Dacă în legătură cu o moralitate a artei se poate discuta, de la Villon până la marchizul de Sade şi Céline, o artă a moralităţii nu văd cum ar putea exista. Nu e nimic artistic în a fi moral. A nu fi făţarnic, a nu fi oportunist, a nu minţi, a nu trăda, a-ţi asuma greşelile şi a plăti pentru ele nu presupune talent. Moralitatea nu e nici măcar o profesie.“

Acesta continua: „Moralitatea e un organ, ca inima sau ficatul, îl ai sau nu îl ai, cu deosebirea că poţi trăi şi fără el. Ea îţi aparţine în totalitate – eşti moral în primul rând faţă de tine însuţi -, nu e menită aprecierii celorlalţi, ca arta. Sau, astăzi, în România, moralitatea poate fi definită ca o boală psihică”, notează Mediafax.

Volumul „Filmar”, publicat la Editura Polirom, în colecţia „Ego. Publicistică”, va fi disponibil şi în format digital.

Foto credit: Polirom, Wikipedia foto Cristian Tudor Popescu

22
/12
/18

Editura Litera a anunțat lista celor mai vândute titluri din 2018. Printre acestea, „Povestea mea”, de Michelle Obama, și „Ordinea de zi”, de Éric Vuillard (Prix Goncourt).

14
/12
/18

Marți, 18 decembrie, de la ora 19.00, la Sala Union a Cinematecii Române, va avea loc lansarea volumului „Păcatul originar. O autobiografie” de Anthony Quinn, publicat la Editura Nemira, în colecția Yorick.

05
/12
/18

În această seară, de la ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (Bd. Regina Elisabeta nr.38) se lansează romanul Scara lui Iakov de Ludmila Uliţkaia, tradus în limba română de Gabriela Russo, bestseller Gaudeamus 2018, recent apărut în colecția Raftul Denisei, un roman-parabolă, „o saga de familie traversând patru generații și un secol de cultură rusă, căreia îi dă glas o femeie uluitoare“ (Il Giornale).

30
/11
/18

Vă invităm să ne amintim de regina cu rol neîndoielnic în realizarea României Mari, Maria a României (n. 29 octombrie 1875 - d. 18 iulie 1938), așa cum a surprins-o celebrul scriitor, diplomat și călător al perioadei interbelice – francezul Paul Morand, în volumul „București” (editura Humanitas).

27
/11
/18

Marți, 4 decembrie, de la ora 16.00, la Clubul Teatrelli din București va avea loc lansarea celui de-al zecelea volum semnat de Octavian Saiu: „Clipa ca imagine. Teatru și fotografie”, publicat la Editura Nemira.

23
/11
/18

"Suntem urmaşii a tot ce s-a întâmplat în această ultimă sută de ani, începută prin miraculosul efort care a dat sens mileniilor anterioare.(...)" - Ana Blandiana. Cunoscuta scriitoare va susţine conferinţa cu tema "Centenarul, un exerciţiu de exorcizare", duminică, 2 decembrie, de la ora 11.00, la Sala Pictura a TNB.

22
/11
/18

Regina Elena este una dintre reginele a căror viață o cunoaștem mai puțin, o regină mamă între suferință și bucurie, dragoste de popor, datorie de neam, dar și frica de a fi departe de fiul ei Mihai. Un creuzet de iubire și speranță, de frică și îndoială, dar și bunătate și împăcare sufletească. Regina - mamă Elena, Mariajul și Despărțirea de Carol al II-lea din colecția Istorie cu blazon, de la Corint, este o carte de o frumusețe uluitoare.

20
/11
/18

CĂRȚI DE NEOCOLIT Pierre Larousse (1817-1875) e unul dintre rarii noștri semeni al căror nume e scris uneori cu literă mică. Într-o bibliotecă poți auzi solicitarea: ”Dă-mi, te rog, un larousse!” Și asta pentru că  instrumentul de lucru care poartă acest nume cuprinde un bagaj de cunoștințe impresionant, în măsură să informeze pe cititor în cele mai variate domenii.

19
/11
/18

În această seară, de la ora 17.00, va avea loc, online si offline, conferința  „Centenarul femeilor în arta româneasca” la care sunt invitați să prezinte studii specializate Ioana Vlasiu, Luiza Barcan, Cristian Vasile si Radu Popica. Cosmin Nasui, curatorul proiectului, va prezenta publicația cu titlul omonim, al doilea volum, parte a proiectului editorial  Lada de Gunoi a Istoriei”. În spațiul conferinței va fi prezentă o micro-expoziție cu elemente de cultură vizuală dedicate artistelor care au trăit și lucrat în România din 1918 în prezent.