În Spania a fost inaugurată Biblioteca ICR Madrid, prima bibliotecă publică românească
https://www.ziarulmetropolis.ro/in-spania-a-fost-inaugurata-biblioteca-icr-madrid-prima-biblioteca-publica-romaneasca/

O bibliotecă şi cărţile ei trebuie să circule printre cititori, iar astfel se menţin legăturile cu rădăcinile culturale cele mai profunde. Despre cele peste 2.700 de volume ale Bibliotecii ICR Madrid, în funcţiune şi deschisă publicului încă din toamna anului trecut, precum şi despre proiectul constituirii acesteia într-o instituţie extrem de utilă tuturor cititorilor s-a […]

Un articol de Andrada Văsii|18 ianuarie 2013

O bibliotecă şi cărţile ei trebuie să circule printre cititori, iar astfel se menţin legăturile cu rădăcinile culturale cele mai profunde. Despre cele peste 2.700 de volume ale Bibliotecii ICR Madrid, în funcţiune şi deschisă publicului încă din toamna anului trecut, precum şi despre proiectul constituirii acesteia într-o instituţie extrem de utilă tuturor cititorilor s-a vorbit joi seară la sediul instituţiei menţionate, unde a fost inaugurată prima bibliotecă publică a statului român în peste 60 de ani.

 

„Este prima bibliotecă oficială, care aparţine statului român, după mulţi ani, după ce fostul Institut condus de marele intelectual Alexandru Busuioceanu şi-a închis porţile în 1947. Este prima bibliotecă publică, profesionistă, utilă cititorilor, dar şi oricărui cercetător care vrea să realizeze lucrări despre literatura sau istoria ţării noastre”, a explicat directorul-adjunct al ICR Madrid, Luminiţa Marcu.

Prezent la eveniment, ambasadorul României la Madrid, Ion Vîlcu, a ţinut să sublinieze cât de impresionat a fost el însuşi de „numărul lucrărilor scriitorilor român traduşi, şi traduşi bine în limba spaniolă”. El a mai spus că „mi-am dat seama că este o resursă culturală ce trebuie apreciată mai bine, această bibliotecă era ceva foarte necesar”, în special şi datorită faptului că „vă vorbeşte un ambasador de formare inginer, dar asupra căruia marile figuri ale literaturii române au avut un rol fundamental”.

„Această bibliotecă este un loc unde poate fi casa noastră; poate fi un loc de reuniuni, de întâlniri. Trebuie să ne menţinem legătura cu rădăcinile noastre cele mai profunde, astfel ca lumea de adopţie să simtă aceleaşi emoţii pe care le avem noi”, apreciază Eugenia Popeangă, profesoară de filologie la Universitatea Complutense din Madrid. „A fi bibliotecar este una dintre profesiile cele mai importante ale vieţii, această bibliotecă este un omagiu adus cărţilor şi eu mă bucur acum că este prima oară când pot veni la Madrid să caut o carte românească. Vă încurajez să faceţi ca această bibliotecă şi cărţile ei să circule”, a mai spus ea.

Institutul Cultural Român de la Madrid a ales apropierea Zilei Culturii Române şi a aniversării naşterii poetului Mihai Eminescu pentru a inaugura în mod oficial Biblioteca instituţiei. Organizarea Bibliotecii Institutului Cultural Român de la Madrid a constituit un proiect cu potenţial simbolic, iar mărirea şi dezvoltarea acestei colecţii rămâne în continuare o prioritate, după cum explica directorul-adjunct al instituţiei, Luminiţa Marcu, la momentul deschiderii, în toamna anului trecut.

Biblioteca ICR Madrid are un număr important de cărţi – peste 2.700 de volume – un fond de reviste, cu majoritatea publicaţiilor culturale importante din România, ale căror colecţii sunt la zi, multe dintre traducerile în spaniolă ale scriitorilor români, o mare parte dintre cele publicate înainte de 1989 din literatura română, cărţi de istorie, de eseistică, de poezie, publicate de exilul românesc în Spania, cărţile legate de cultura română sau spaniolă, publicate în cele două ţări, dar şi o colecţie importantă de carte românească clasică – literatura secolelor 19-20.

De asemenea, Biblioteca are şi o colecţie multimedia, care cuprinde majoritatea filmelor româneşti, inclusiv cele recente şi care pot fi vizionate la sediul instituţiei. Mai mult, există şi dvd-uri cu muzică românească clasică, cu concerte înregistrate, cu muzică folclorică de bună calitate.

 

 

Sursa: Agerpres

01
/03
/17

Povestea mărţişorului a supravieţuit în diferite forme până în prezent, de la firul simplu răsucit în alb şi roşu până la cel virtual. Mărţişor, Mărţişug sau Marţ era consemnat de etnologii începutului de secol XX ca obicei de 1 martie, prezent nu numai la români, dar şi la bulgarii şi albanezii din Balcani. Ţăranii păstrau obiceiul în fiecare început de primăvară, ca semn protector împotriva bolilor şi a nenorocului.

28
/02
/17

Festivalul Internațional de Film DaKINO aduce la București, în proiecții speciale, în premieră în România, o serie de filme nominalizate la Premiile Oscar. Evenimentul va avea loc în perioada 1-5 martie la: ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București, Cinema PRO, Cinema Muzeul Țăranului - Studioul Horia Bernea.

28
/02
/17

Din 1 și până în 31 martie, “Ascultă 5 minute de muzică clasică” în spaţii neconvenţionale - hipermarketuri, mall-uri, librării, muzee - graţie unui proiect Radio România Muzical, unicul post românesc dedicat exclusiv muzicii clasice şi de jazz. Campania “Ascultă 5 minute de muzică clasică” a pornit în octombrie 2010 și de atunci s-a derulat bianual, pe parcursul lunilor martie și octombrie.

28
/02
/17

Între 1-5 martie 2017 la Cinemateca Union din Bucureşti va avea loc o retrospectivă In Memoriam, a filmelor regizate de Radu Gabrea, unde spectatorii vor putea vedea o selecţie de 10 filme regizate de regretatul cineast român. Filmele vor fi precedate de documentarul Interviuri cu Radu Gabrea. Intrarea va fi liberă.

28
/02
/17

Între 28 martie și 2 aprilie, în parteneriat cu Arsenal - Institute for Film and Video Art și cu sprijinul generos al Goethe-Institut, Festivalul Internațional de Film Experimental București BIEFF oferă publicului românesc rara oportunitate de a viziona câteva dintre cele mai provocatoare titluri din selecția prestigiosului Festival Internațional de Film de la Berlin, din secțiunea sa de avangardă: Berlinale Forum Expanded.

28
/02
/17

„Moonlight” / „În lumina lunii” a câștigat, ieri dimineață, premiul pentru Cel mai bun film la cea de-a 89-a ediție a galei Premiilor Oscar. Drama scrisă și regizată de Barry Jenkins a mai obținut statuetele pentru Cel mai bun actor în rol secundar (Mahershala Ali) și Cel mai bun scenariu adaptat (Barry Jenkins). Din 10 martie, Moonlight poate fi văzut în cinematografele din țară, distribuit de Transilvania Film.

28
/02
/17

CORESPONDENŢĂ DE LA BERLIN Despre filmul maghiar câştigător al Ursului de Aur, „A Teströl és Lélekröl”/„On Body and Soul”, regizat de Ildikó Enyedi. Şi despre „The Dinner”, în regia Oren Moverman şi cu Richard Gere şi Steve Coogan - o dramă americană desfășurată în jurul unei cine dintr-un restaurant simandicos.

27
/02
/17

După aproape 36 ani de la ultima montare importantă pe o scenă bucureşteană, piesa de teatru Hagi Tudose se joacă pe scena Teatrului Metropolis (premiera fiind în octombrie 2016). Capul de afiş este reprezentat de actori consacraţi precum Virgil Ogăşanu, Virginia Mirea, Adela Mărculescu şi Costel Constantin.

27
/02
/17

O schiţă realizată de Rembrandt, care reprezintă un câine, a fost autentificată după ce timp de 250 de ani a fost atribuită unui pictor german specializat în tablouri cu animale. Descoperirea a fost descrisă drept ”o senzaţie” de reprezentanţii Muzeului Herzog Anton Ulrich, din Braunschweig, unde schiţa a fost expusă timp de mai multe decenii şi era prezentată ca o lucrare a artistului Johann Melchior Roos.

27
/02
/17

Într-o zi de 27 februarie se năștea Elizabeth Taylor, ”actriţa cu ochi violet”, considerată cea mai frumoasă femeie din lume în anii ’50. Elizabeth Taylor, „ultimul star al Hollywoodului de altădată”, a fost distinsă cu Premiul Oscar de două ori, una dintre cele mai răsfăţate actriţe din toate timpurile, dar şi, cea mai “scumpă”, pentru rolul din “Cleopatra” primind în anul 1962, peste un milion de dolari...

27
/02
/17

CORESPONDENȚĂ DE LA BERLIN Despre cât de greu se obţin biletele la proiecţiile din cadrul Festivalului de Film de la Berlin. Despre filmul care a deschis ediţia din acest an - "Django", povestea celebrului chitarist de jazz Django Reihardt. Şi despre o dramă japoneză plină de sensibilitate şi candoare.